Vopseaua de păr: substanţele toxice pe care le conţin unele produse

Vopsirea părului este un gest comun astăzi, dar nu lipsit de riscuri pentru sănătate. Multe dintre produsele din comerţ conţin substanţe chimice periculoase.
  • Publicat:
Vopseaua de păr: substanţele toxice pe care le conţin unele produse

Tocmai îmi admira o prietenă culoarea părului proaspăt vopsit, atunci când eu i-am mărturisit plină de încredere că am descoperit o cremă pentru colorarea părului acasă în nuanţa care îmi complementează minunat culoarea tenului. Bonus, îmi scoate şi nuanţa ochilor în evidenţă. Ea m-a întrebat dacă am citit cu atenţie lista de ingrediente. Recunosc că m-a convins să o pun în coş căci scria mare că nu conţine amoniac în formulă. Şi ce surpriză mă aştepta.

M-am dus repede acasă căci mai aveam încă o cutie. Recunosc, nu este prea facil să identifici ce ingredient sunt bune sau periculoase dintr-o cremă de colorare a părului. Aşa că am început să studiez. Am găsit un studiu efectuat acum 2 ani de Asociaţia Pro Consumatori (APC – fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor). Concluzia studiului era “69% dintre vopselele pentru colorarea părului trebuie retrase urgent de la comercializare!” Cum aşa!

Experţii APC au studiat 48 tipuri de vopsea pentru colorarea părului, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor şi al corectitudinii informaţiilor şi menţiunilor.

Din punct de vedere al ţării de origine a producătorului vopselele de păr analizate se prezintă astfel: Germania (21%), Italia (17%), Bulgaria (15%), România (13%), Polonia (8%), India (6%), Turcia (4%), China (2%), Iran (2%), Olanda (2%), Serbia (2%), SUA (2%), Franţa (2%), Belgia (2%) şi Grecia (2%).

Vopseaua de păr – de ce ne schimbăm culoarea părului

A devenit un gest atât de comun vopsirea părului, încât nici nu ne mai gândim foarte mult înainte. Pur şi simplu ne colorăm părul. Acoperirea firelor albe, un look mai îngrijit, un păr mai strălucitor, nevoia de schimbare, nevoia de a te încadra în standardele societăţii – sunt cele mai des inovocate.

Vopsirea părului este şi o formă de emanicipare. Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Ştiinţele Consumatorului şi Managementul Calităţii, ASE Bucureşti explică

În ultimele şase-şapte decenii, procentul celor ce practică vopsirea părului a crescut, în unele ţări, de la câteva procente la aproape 75%, fenomen ce ilustrează larga democratizare a unei secvenţe de consum cu arie limitată în trecut. De asemenea, trebuie observat că s-a produs o trecere masivă de la folosirea materialelor şi mijloacelor tradiţionale la cele moderne, în care predomină substanţe de sinteză organică industrială, care s-au dovedit a fi responsabile de numeroase efecte nefericite, demonstrând încă o dată că preţul plăcerii poate fi prea mare şi, tot încă o dată, arătând că fiinţa umană are predilecţie pentru temeritate şi că nu e nicio diferenţă între frumoasele secolelor trecute care mureau de la efectele arsenicului, plumbului, sulfului şi altor elemente chimice folosite empiric şi VIP-urile de azi chinuite de atâtea dezastre ale sănătăţii individuale ca urmare a folosirii celor mai neînchipuite vopsele şi măşti pentru păr. Din fericire, se face bine auzit glasul celor care redescoperă tradiţia, încurajând revenirea la milenara henna (pe care industria cosmeticelor a preluat-o din plin, deseori în mixturi la fel de periculoase ca produsele exclusiv sintetice), la sevele şi sucurile vegetale atât de apreciate şi cunoscute altădată.”

Vopsea de păr  – substanţe chimice din compoziţie

Experţii APC au analizat etichetele din punct de vedere al ingredientelor şi menţiunilor şi au concluzionat

  • 77% dintre vopselele analizate au în compoziţie dioxane;
  • 75% dintre vopsele analizate au în compoziţie amoniac;
  • 69% dintre vopselele analizate au în compoziţie para-fenilendiamină/p-fenilendiamină/1,4 benzendiamine;
  • 65% dintre vopselele analizate au în compoziţie parfumuri sintetice;
  • 60% dintre vopselele analizate au în compoziţie peroxid de hidrogen;
  • 40% dintre vopsele analizate au în compoziţie sodium laureth sulfat;
  • 38% dintre vopsele analizate au în compoziţie parabeni;
  • 38% dintre vopselele analizate au în compoziţie polietilen glicol;
  • 34% dintre vopselele analizate au în compoziţie disodium EDTA;
  • 32% dintre vopselele analizate au în compoziţie resorcinol;
  • 15% dintre vopselele analizate au în compoziţie sodium lauril sulfat.

Vopsea de păr – para-fenilendiamina este cel mai periculos ingredient

Aşa cum spuneam, la prima vedere este greu să detectezi ceva în neregulă citind lista ingredienţilor unei creme de colorare a părului dacă nu eşti chimist. Însă, experţii APC ne lămuresc “Para-fenilendiamina este cel mai periculos ingredient din compoziţia vopselelor de păr şi îl regăsim în mai mult de jumătate dintre produsele de acest tip de pe piaţă, adică în 69% dintre acestea. Acesta poate fi regăsit şi sub denumirea p-phenylenediamine sau 1,4 benzendiamine. Cum acţionează – Para-fenilendiamina pătrunde în firele de păr şi foliculii acestora şi afectează proteinele din piele, favorizând apariţia reacţiilor alergice. Pielea poate deveni roşie, cu leziuni pline cu lichid, poate da senzaţie de arsură şi mâncărime. Reacţiile alergice pot include şi dificultăţi în respiraţie, care pot deveni fatale. Efectele pe termen lung ale expunerii la această substanţă chimică includ astm, limfom non-Hodgkins şi lupus. Acest ingredient este, de asemenea, posibil legat de cancerul de sân, uterin şi vezica urinară. Din acest motiv atât în Uniunea Europeană, cât şi în alte state extracomunitare (Canada, Japonia) folosirea sa în cosmetice este interzisă. Şi totuşi există în cosmetic!!! Mi-am adus aminte că nu de puţine ori – îmi schimb culoarea părului de 20 de ani – am avut scalpul iritat, roşu, am simţit senzaţii de arsură, iar pielea capului se descuama. Surpriză – vopseaua mea de păr conţine para-fenilendiamina. Pe cutie este trecut ca fiind p-phenylenediamine.

Atentie la ingredientele continute de vopseua de par

Vopsea de păr – efectele substanţelor chimice asupra sănătăţii

Un alt ingredient des întâlnit în vopselele de păr, dar cu reputaţie proastă – cam singurul alături de parabeni dacă mă întrebaţi pe mine – este amoniacul. Nu toată lumea ştie exact de ce. Conform experţilor APC, amoniacul este un ingredient care se regăseşte în 75% dintre produsele analizate şi este iritant pentru piele, ochi şi sistemul respirator. Acesta poate cauza astm şi dificultăţi în respiraţie.

Iată alte câteva efecte ale ingredientelor –
Dioxane (ingrediente cu terminaţiile myreth, oleth, laureth, ceteareth) este un puternic perturbator hormonal şi alterează structura pielii permiţând pătrunderea chimicalelor în straturile profunde ale pielii;  

Parfumurile sintetice (există în 65% dintre produsele analizate) pot avea peste 200 de ingrediente în compoziţia lor şi conţin cantităţi mari de toxine şi chimicale neafişate. Parfumul sintetic provoacă iritaţii ale pielii, dermatite, migrene, ameţeli, tuse violentă, hiperpigmentare. 

Persulfaţii (sulfaţii de sodiu, potasiu şi amoniu) sunt întâlniţi în vopseaua de păr şi decolorant, în concentraţii de până la 60%, deşi numai o compoziţie de 17,5% poate irita pielea. Aceştia cresc riscul de astm pentru că inhalarea acestor vapori poate afecta grav plămânii

Parabenii sunt conservanţi ce apar în vopselele de păr sub formă de „methyl-”, „ethyl-” şi „propyl-paraben” şi se regăsesc în 38 % dintre produsele analizate. Provoacă alergii şi probleme respiratorii. Dereglează sistemul hormonal, producând un exces de estrogen, ceea ce poate duce la cancer de sân. În plus, studiile arată că methylparabenul aplicat pe piele reacţionează cu razele UVB, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a pielii şi la distrugerea ADN-ului.

http://www.apc-romania.ro/

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”