Testul de paternitate

Informaţii generale

Pentru realizarea testului sunt necesare probe biologice provenite de la prezumtivul tata si de la copil. Analizarea unei probe de la mama creste gradul de confidenta al testului, insa nu este obligatorie pentru realizarea acestuia. Testul de paternitate consta in analizarea a 16 secvente ADN (markeri) pentru fiecare persoana testata. Pe baza acestor 16 markeri se realizeaza, pentru fiecare persoana (prezumtivul tata, copil), un profil genetic. Profilele se compara, stabilindu-se corespondenta pentru fiecare marker.

In cadrul testului de paternitate sunt analizate anumite segmente din structura ADN denumite markeri STR (Short Tandem Repeats). Acesti markeri, localizati in diferiti cromozomi, prezinta o variabilitate ampla in populatia umana, realizind constelatii specifice fiecarui individ. Pe baza acestui fapt, prin utilizarea mai multor astfel de secvente, acuratetea de identificare a unei persoane creste enorm in comparatie cu alte metode. Testarea ADN este utilizata de cele mai mari laboratoare criminalistice din lume, de exemplu FBI, atingand o acuratete de 1018. Cu alte cuvinte, probabilitatea ca doi indivizi sa aiba aceleasi caracteristici genetice, deci sa fie “confundati” prin aceasta analiza, este de 1 la 10.000.000.000.000.000.000. Markerii STR utilizati fac parte din sistemul de date al USA – CODIS (COmbined DNA Index System) – folosit de FBI in tehnica pentru stabilirea profilelor ADN umane.
Testarea ADN are la baza ani de cercetare si validare a metodologiei de lucru, ceea ce confera siguranta si acuratetea rezultatelor. In cadrul laboratorului procedura de lucru este standardizata si se bazeaza pe utilizarea unor aparate de ultima generatie si a unor kituri comerciale recunoscute in lumea stiintifica.

Metoda

Pentru testarea ADN a paternitatii se respecta un protocol standard de lucru ce include extractia ADN, amplificarea intr-o singura reactie a 16 secvente de interes prin multiplex PCR, urmata de analizarea prin electroforeza capilara a acestor secvente, denumite si markeri STR (din structura ADN). Pe baza acestor 16 markeri se realizeaza, pentru fiecare persoana (mama, copil, prezumtivul tata), un profil genetic. Cele trei profile (sau doua in cazul in care mama nu este prezenta) se compara, stabilindu-se, pentru fiecare marker, daca genotipurile tatalui prezumtiv corespund celor ale copilului. Analiza ADN a mamei aduce un plus de informatie deoarece datele obtinute completeaza genotipurile celor 16 markeri.

In cazul in care analiza rezultatelor unui marker confirma paternitatea, se va calcula un indice de paternitate conform unor formule de calcul standard. Daca markerul de la tata nu coincide cu cel de la copil, atunci indicele de paternitate este zero. Dupa compararea celor 16 markeri pentru testele care confirma paternitatea, se calculeaza pe baza indicilor fiecarui marker, un indice combinat al paternitatii – ICP (cu valoare numerica) – care reprezinta de cate ori este mai probabil ca tatal prezumtiv sa fie tatal biologic al copilului. Pe baza valorii ICP se calculeaza probabilitatea paternitatii (valoare procentuala) care este mai mare de 99.9999%. Cand paternitatea este exclusa nu se mai calculeaza valoarea ICP, iar probabilitatea paternitatii este zero (0%).

In cazuri rare exista posibilitatea unei necorespondente (un marker nu se confirma), cauza fiind o mutatie spontana. In acest caz calitatea rezultatului nu este afectata intrucat probabilitatea paternitatii este foarte mare. Exista si posibilitatea ca doi markeri sa se excluda, dar aceasta varianta este extrem de rara si reclama studii suplimentare (ex: daca mama nu este inclusa in test se recomanda obtinerea unei probe pentru reevaluarea rezultatului). Rezultatul testarii ADN va asigura confirmarea paternitatii cu o probabilitate de 99.9999% si excluderea paternitatii cu o probabilitate de 100

Recoltarea probelor

 

Perioada de viata

Probe biologice

Procedura de recoltare

Postnatal

Sange periferic – 2ml (maximum) Punctie venoasa – recoltare in vacutainer cu EDTA
Celule epiteliale bucale Trusa de recoltare sterila este alcatuita dintr-un recoltor steril si un recipient de plastic fara mediu – recoltorul este introdus in cavitatea bucala si se racleaza celule epiteliale de pe suprafata interna a obrazului, cu grija, fara a crea disconfort.
Fire de par cu bulb (cu radacina) – 7-10 fire Firele de par se preleveaza prin smulgere (cu bulb), NU prin taiere. Firele de par se plaseaza intr-un recipient steril de plastic sau intr-un plic de hartie. Se accepta si fire de par din aparatul electric de epilat, dar cu bulb.
Periuta de dinti Se va evita atingerea zonei cu peri si se plaseaza intr-un plic de hartie.
Mucuri de tigara – 2-3 mucuri Se va evita atingerea acestora in zona terminala a hartiei de filtru (cea in contact cu buzele). Se depoziteaza intr-un recipient steril de plastic sau plic de hartie.
Guma de mestecat Se va evita atingerea directa a gumei de mestect si se plaseaza intr-un recipient steril.
Unghii si cuticule proaspat taiate (de la nivelul mainilor si picioarelor) Se evita pe cat posibil atingerea directa a probelor si se introduc intr-un recipient steril de plastic sau plic de hartie.
Pete de sange de pe materiale textile, tampoane etc. Se evita pe cat posibil atingerea directa a probelor si se introduc intr-un recipient steril de plastic sau plic de hartie.

Prenatal

Vilozitati coriale (CVS) – 2-3 mm Vilozitatile coriale se recoteaza prin biopsie de catre un obstetrician sub ghidaj ecografic in perioada 9-12 saptamani de sarcina.
Lichid amniotic – 1,5-2ml Amniocenteza – recoltarea de lichid amniotic din cavitatea amniotica – se realizeaza de catre un obstetrician sub ghidaj ecografic in perioada 14-21 saptamani de sarcina.
Nota: Fiecare tip de proba, in functie de natura ei si modul de prelevare, are o anumita rata de succes a testarii ADN care depinde de cantitatea si caliatatea ADN-ului extras. Pentru mai multe informatii va rugam sa contactati laboratorul.

KITUL DE RECOLTARE AL PROBELOR ACASA
In cazul in care nu puteti ajunge in laboratorul nostru pentru prelevarea probelor, va putem trimite un Kit de recoltare al probelor la adresa solicitata, in conditii de stricta confidentialitate. Kitul include cate 4 recoltatoare sterile pentru fiecare persoana ce va fi testata, manusi sterile si instructiuni pentru prelevarea probelor.

Testarea gradului de rudenie

Determinarea maternitatii
Similar testului de paternitate se poate testa maternitatea analizand profilele genetice ale presupusei mame si copilului. Daca nu putem obtine o proba de la mama, analiza se poate efectua prin testarea unei rude directe a presupusei mame: sora (matusa directa a copilului), frate (unchiul direct al copilului) sau mama (bunica din partea mamei). In aceasta situatie se va analiza ADNmt (ADN mitocondial). Acest tip de ADN se gaseste in fiecare celula umana in cantitate mica si se transmite doar pe linie materna (de la mama la copil indiferent de sexul acestuia).

Determinarea fratiei
Prin compararea profilelor genetice se poate stabili daca doua sau mai multe persoane prezinta legatura de rudenie intre frate/sora si sora. Se recomanda recoltarea unor probe de la parintii prezumtivi pentru o mai mare siguranta a testarii. In cazul in care probele parintilor nu sunt disponibile testarea se realizeaza prin compararea profilelor fratilor, iar rezultatul este concludent. Testarea este posibila chiar daca fratii au ambii parinti comuni sau doar unul. Testarea fratriei intre doua persone care ipotetic au aceeasi mama se poate face prin analiza ADNmt deorece surorile/fratii mostenesc acest tip de ADN de la mama (transmitere maternala). In cazul in care se testeaza fratria (o proba apartinand presupusului tata nu este disponibila) sau alt grad de inrudire (unchi direct – nepot direct, bunic direct – nepot direct) intre persoane de sex masculin se analizeaza cromozomul Y deoarece acesta se transmite pe linie paterna: bunic -> tata (inclusiv fratii tatalui) -> fiu.

Testul avuncular
Acest test stabileste gradul de rudenie de tip unchi/matusa – nepot, in cazul in care prezumtivul parinte al acelei persoane (nepot) este decedat.

Testul bunici/nepoti
Testul se efectueaza in conditiile in care nu sunt disponibile probe de la prezumtivul tata si poate stabili daca parintii prezumtivului tata sunt bunicii biologici ai copilului

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Intervențiile ginecologice laparoscopice: „Sunt multe paciente care cer la câteva ore după să plece acasă, pentru că nici nu se simt operate”