Testosteron

Informatii generale

Testosteronul este principalul hormon androgen la barbati; sinteza sa se efectueaza aproape in exclusivitate la nivelul celulelor Leydig testiculare. Secretia de testosteron este controlata de catre hormonul luteinizant LH produs de hipofiza si este supusa unui feedback negativ mediat de hipotalamus si hipofiza. Cea mai mare parte a testosteronului circulant este legat de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG=sex hormone binding globulin)3.

Testosteronul este implicat atat in dezvoltarea caracterelor sexuale masculine cat si in mentinerea functiei prostatei si a veziculelor seminale2;7.

La femei se produc cantitati mult mai mici de testosteron si dihidrotestosteron. Ovarele si glandele suprarenale au o contributie mica in ceea ce priveste sinteza de androgeni, cea mai mare parte din cantitatea de testosteron produsa la femei rezultand in urma conversiei periferice a altor steroizi. In concentratii fiziologice androgenii nu au efecte specifice la femei, insa in cazul in care se produc cresteri ale acestui hormon (hiperandrogenemie), apar manifestari de hirsutism (pilozitate in exces cu distributie masculina) sau chiar de virilizare (la hirsutism se adauga cresterea masei musculare, alopecie androgenica, acnee, ingrosarea vocii, marirea clitorisului)1;7.

Recomandari pentru determinarea testosteronului

La barbati:

a) suspiciune clinica de deficit androgenic (hipogonadism primar, hipopituitarism, sindrom Klinefelter, sindrom Down, pubertate intarziata, impotenta sexuala, infertilitate, tratament cu estrogeni, ciroza hepatica);

b) suspiciune clinica de exces androgenic: tumori corticosuprarenaliene, pubertate precoce3;6.
La femei: hirsutism, anovulatie, amenoree sau virilizare (cauze posibile: sindromul ovarelor polichistice,  tumori ovariene virilizante, tumori corticosuprarenaliene sau sindroame adrenogenitale)1;3;6;7.

Recoltarea

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)6.

Specimen recoltat – sange venos6.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator6.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C6.

Volum proba – minim 0.5 mL ser6.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat6.

Stabilitate proba – 7 zile la 2-8°C; 6 luni la -20°C; nu decongelati/recongelati6.

Metoda

Metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)6.

Valori de referinta sunt dependente de varsta si sex6:

Sex

Varsta

Valori de referinta (nmol/L)

M

0-1 luna

0.3-14

M

2-12 luni

0.42-0.72

M

1-6 ani

0.1-1.12

M

7-12 ani

0.1-2.37

M

13-17 ani

0.98-38.5

M

Adult

9.9-27.8

F

0-1 luna

0-10

F

2-12 luni

0.42-0.62

F

1-5 ani

0-0.349

F

6-10 ani

0.07-0.87

F

11-13 ani

0.1-2.5

F

14-17 ani

0.24-2.71

F

Adult

0.22-2.9

Factori de conversie: nmol/L x 0.288 = ng/mL; ng/mL x 3.47 = nmol/L; ng/mL x 100 = ng/dL.

Limita de detecţie – 0.087 nmol/L6.

Valori critice >5 nmol/L la femei – suspiciune proces tumoral3.

Limite si interferente

Concentratiile de testosteron prezinta fluctuatii episodice, circadiene si ciclice. Din acest motiv analiza unei singure probe va fi relevanta clinic doar in 68% din cazuri. Se recomanda astfel sa se recolteze 3 probe in interval de 1 ora si sa se determine testosteronul din proba rezultata in urma amestecului celor 3 seruri.

Testosteronul total poate fi normal la unii barbati cu simptome de deficit androgenic (datorita nivelurilor crescute de SHBG) sau la unele femei cu hirsutism. In aceste cazuri se recomanda determinarea testosteronului liber5.

Aproape toate afectiunile severe, in special cele hepatice, renale si circulatorii pot determina scaderi ale concentratiei de testosteron.

• Medicamente

Cresteri: acid valproic, barbiturice, bromocriptina, clomifen, estrogeni, fenitoin, flutamida, gonadotropina (la barbati), naloxon, rifampicina4;5;8.

Scaderi: androgeni, carbamazepin, ciclofosfamida, ciproterona, dexametazona, diazoxid, dietilstilbestrol (1 mg sau mai mult), digoxin (la barbati), etanol (barbati alcoolici), fenotiazine, gemfibrozil, glucocorticoizi, glucoza, analogi ai GnRH (gonadotropin releasing hormone) in administrare continua, halotan, ketoconazol, magneziu, metoprolol, metirapon, spironolactona, tetraciclina, verapamil4;5;8.

Efecte variabile: contraceptive orale, cimetidina, danazol, finasterid, pravastatin, tamoxifen4.

• Interferente analitice

Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
-tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
-titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu6.

Bibliografie

1. Bernd Hinney, Wolfgang Wuttke. Ovarian function. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1089-1090.

2. Eberhard Nieschlag.Testicular function. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1100-1105.

3. Frances Fischbach. Chemistry studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 407-409.

4. Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 1253.

5. Jacques Wallach. Afectiuni endocrine. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, Ed. 7, 2001, 879-880.

6. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.

7. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Testosterone, Serum. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

8. Norbert Tietz. General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests. W.B.SAUNDERS, USA, 3 Ed., 1995, 577-580.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?