Interpretare analize
Dr. Ioan Boleac Medic primar obstetrica-ginecologie

Rezultatele arata ca aveti o infectie cu Ureaplasma, iar antibiograma va arata la care antibiotice... citește

Cele mai

Caută în:

Predispozitie genetica boala celiaca (HLA-DQ2, HLA-DQ8, HLA-DQ7)

Cuprins
Informatii generale
Recomandari pentru determinarea alelelor HLA de predispozitie
Recoltarea
Metoda si intepretarea rezultatelor
Limite si interferente
sus

Informatii generale

Boala celiaca (numita si celiachie, intoleranta la gluten, enteropatie glutenica, sprue celiac sau sprue nontropical) este o afectiune inflamatorie digestiva cronica, cauzata de ingestia de gluten, ce impiedica absorbtia nutrientilor, vitaminelor si mineralelor de catre intestin. Se caracterizeaza printr-o sensibilitate mentinuta pe tot parcursul vietii la  fractiunile solubile in alcool ale glutenului: gliadinul din grau si prolaminele din orz, secara si ovaz, sensibilitate intalnita la persoanele predispuse genetic. Dintre fractiunile glutenului, gliadinul reprezinta cel mai toxic component. Nu este vorba despre o alergie, ci de o boala autoimuna mediata de catre limfocitele T, in care transglutaminaza tisulara din intestinul subtire formeaza cu gliadinul alimentar autoantigenul propriu-zis. Deoarece numai anumite antigene HLA leaga gliadinul si-l prezinta sistemului imun, boala apare la purtatorii acestor antigene. Astfel se explica caracterul familial al acestei afectiuni, inregistrandu-se o prevalenta de 10% la rudele de gradul I ale persoanelor afectate  si o concordanta a bolii de pana la 70% la gemenii monozigoti.

Boala celiaca este destul de frecvent intalnita in populatie, in Europa avand o prevalenta de 1:200-1:500. Femeile sunt de 2-3 ori mai afectate decat barbatii3.

Ca si in cazul altor boli inflamatorii autoimune in patogenia bolii celiace sunt incriminati factori genetici (prezenta anumitor antigene HLA), incarcarea cu gluten a organismului, precum si alti factori insuficient caracterizati care favorizeaza aparitia manifestarilor la unele persoane cu predispozitie genetica1.

Susceptibilitatea fata de boala celiaca este conferita de anumite alele HLA de clasa a 2-a din regiunea HLA-DQ. Astfel, cei mai multi pacienti (90-95%) prezinta heterodimerul HLA-DQ2 codificat de alelele DQA1*05 si DQB1*02, in timp ce ~5% prezinta heterodimerul HLA-DQ8 codificat de alelele DQA1*03 si DQB1*0302. Majoritatea pacientilor prezinta haplotipul DR3-DQ2 (DRB1*0301-DQA1*0501-DQB1*0201) sau sunt heterozigoti pentru DR5-DQ7/DR7-DQ2 (DRB1*11/12-DQA1*0505-DQB1*0301/DRB1*07-DQA1*0201-DQB1*0202). Aceasta inseamna ca molecula dimerica DQ2 alcatuita dintr-un lant α si un lant β poate fi codificata de alele DQA1*0501 si DQB1*0201 situate pe acelasi cromozom (configuratie cis – fig. 1A) sau de catre alele DQA1*0505 si DQB1*0202 situate pe cromozomi diferiti (configuratie trans – fig. 1A). Pacientii negativi pentru DQA1*05 si DQB1*02 sunt adesea pozitivi pentru haplotipul DRB1*04-DQA1*03- DQB1*0302 (haplotip DR4-DQ8). Molecula DQ8 alcatuita de asemenea dintr-un lant α si un lant β este codificata de alele situate pe acelasi cromozom (configuratie cis – fig. 1C). Foarte rar pacientii poarta fie numai lantul α (*0501 sau *0505), fie numai lantul β (*0201 sau *0202) al heterodimerului DQ2 (jumatate din heterodimerul DQ2)1;4.

Fig.1 Formarea moleculelor DQ2 si DQ8

Susceptibilitatea fata de boala legata de genotipul HLA-DQ2 este transmisa autozomal-dominant sau autozomal recesiv in functie de genotipurile HLA predispozante ale parintilor (vezi fig. 2A). Susceptibilitatea fata de boala legata de genotipul HLA-DQ8 este transmisa autozomal-dominant.

Fig. 2 Modul de transmitere a susceptibilitatii legate de DQ2 (A) si DQ8 (B) in familiile in care unul din parinti prezinta haplotipul HLA predispozant respectiv, iar celalalt nu prezinta acest haplotip. Varianta HLA-DQB1*0302 este mostenita intotdeauna impreuna cu secventa HLA-DQA1*03 ca urmare a dezechilibrului de linkaj.

(Adaptare dupa Celiac Disease, Gene Reviews)

Deoarece 30% din populatia generala prezinta una dintre alelele HLA asociate cu boala celiaca (care codifica heterodimerii DQ2 si/sau DQ8) si numai 3% dintre cei care prezinta unul sau ambii heterodimeri dezvolta boala, identificarea acestor alele nu stabileste diagnosticul ci indica numai un risc crescut. Pe de alta parte insa, absenta oricarei alele HLA asociate cu boala celiaca exclude practic acest diagnsotic1.

Diagnosticul de boala celiaca se confirma prin efectuarea biopsiei de mucoasa intestinala, la care se constata modificari caracteristice (leziuni ce variaza ca severitate, de la atrofie pana la disparitia vilozitatilor intestinale).

Anumite boli, mai ales cele autoimune, apar la pacientii cu celiachie de 10 ori mai frecvent decat in populatia generala. La aparitia lor concomitenta, de multe ori celiachia este asimptomatica: dermatita herpetiforma Duhring, deficit selectiv de Ig A, ciroza biliara primitiva, sindrom Sjögren, diabet zaharat de tip I, sindrom Down sau Turner, boala Crohn, colita ulceroasa, osteoporoza, tiroidita autoimuna3.

Expunerea la gluten este obligatorie pentru ca boala celiaca sa se manifeste la persoanele cu susceptibilitate genetica. Acest fapt este dovedit prin absenta leziunilor si simptomelor la persoanele cu boala celiaca la care s-a instituit dieta fara gluten.

Proteinele din structura glutenului se caracterizeaza printr-un continut crescut de prolina si glutamina care le confera o rezistenta relativa fata de degradarea enzimatica si le permite astfel sa se mentina la dimensiunea necesara pentru se lega de moleculele DQ2 sau DQ8 de pe suprafata macrofagelor si de a stimula celulele T CD4+. Intr-adevar au fost izolate din mucoasa pacientilor cu boala celiaca celule T ce reactioneaza cu peptidele glutenului in prezenta moleculelor DQ2 sau DQ8. Pe de alta parte celulele T izolate din mucoasa normala nu sunt reactive fata de gluten chiar la persoanele DQ2+.

Exista argumente foarte convingatoare cu privire la rolul important al celulelor T CD4+ din lamina propria in patogenia bolii celiace (vezi fig.2). Deoarece celulele T sunt separate de peptidele de gluten prin stratul epitelial, peptidele trebuie sa traverseze mucoasa, iar mecanismul acestei translocatii este neclar. In lamina proprie transglutaminazele tisulare actioneaza asupra peptidelor glutenului pentru a le deamida, transformand glutaminele selectate in acid glutamic incarcat negativ. S-a demonstrat ca peptidele de gliadin deamidate au capacitatea de a se lega mai bine de “santul” moleculei HLA de tip DQ2 sau DQ8 care prezinta “buzunare” incarcate pozitiv. De fapt, celulele T CD4+ din lamina propria a mucoasei afectate recunosc in principal peptide de gliadin deamidate. Desi exista o mare variabilitate a secventelor peptidice specifice care activeaza celulele T izolate de la persoane diferite, a fost identificat un “motiv“ peptidic care poate activa un numar mare de clone de celule T izolate din mucoasa celiaca. Acest “motiv“  poate fi relationat cu “santul” DQ2 de legare a antigenului, a carui structura cristalina este cunoscuta. S-a estimat ca numarul proteinelor din grau, orz, secara care prezinta “motive“ corecte de legare DQ2 sau DQ8 reprezinta doar o mica fractiune din totalul secventelor potential prezente in aceste cereale. Celulele T CD4+ gliadin-specifice din lamina proprie a pacientilor cu celiachie secreta interferon gamma (INF-γ), ceea ce sugereaza ca acestea sunt polarizate catre un fenotip efector Th1. Aceste celule activeaza o varietate de citokine inflamatorii, metaloproteinazele tisulare care se presupune ca genereaza leziunile histopatologice locale. INF-γ creste permeabilitatea intestinala si faciliteaza translocatia unui numar si mai mare de peptide, intretinand astfel un cerc vicios. Evenimentul care declanseaza intreaga cascada nu este inca precizat, dar infectiile gastrointestinale cu virusuri enterice au fost de mult suspectate ca fiind un trigger crucial. Lamina proprie contine celule T reglatoare (Tregl) dar rolul acestora in boala celiaca este putin cunoscut2.

 Fig. 2 Patogenia bolii celiace

Transglutaminaza tisulara (tTG) a fost identificata ca fiind autoantigenul major in boala celiaca. In conditii patologice transglutaminaza (tTG) eliberata extracelular poate forma complexe cu proteine (sau cu peptide rezultate din hidroliza lor) cu un continut crescut in glutamina, ca cele din grau. Aceste complexe reprezinta neonatigene ce pot stimula de asemenea productia de anticorpi specifici; din punct de vedere diagnostic, anticorpii anti-tTG au o sensibilitate si specificitate de peste 95% pentru boala celiaca3.

Recomandari pentru determinarea alelelor HLA de predispozitie 
• pacienti simptomatici cu niveluri echivoce de anticorpi anti-tTG sau cu un rezultat neconcludent la biopsia de mucoasa intestinala;
• pacienti anterior simptomatici care au devenit asimptomatici dupa instituirea dietei fara gluten si care nu doresc sa efectueze testul de provocare cu gluten;
• pacienti simptomatici care nu raspund la dieta fara gluten;
• diagnosticul diferential la un pacient care prezinta simptome similare bolii celiace;
• rudele de gradul 1 si 2 ale pacientilor cu boala celiaca;
• evaluarea pacientilor din grupele de risc amintite mai sus.

In concluzie, testul este util pentru  excluderea  unei celiachii si identificarea pacientilor cu risc1;3.
 

sus

Recomandari pentru determinarea alelelor HLA de predispozitie

neconcludent la biopsia de mucoasa intestinala;
• pacienti anterior simptomatici care au devenit asimptomatici dupa instituirea dietei fara gluten si care nu doresc sa efectueze testul de provocare cu gluten;
• pacienti simptomatici care nu raspund la dieta fara gluten;
• diagnosticul diferential la un pacient care prezinta simptome similare bolii celiace;
• rudele de gradul 1 si 2 ale pacientilor cu boala celiaca;
• evaluarea pacientilor din grupele de risc amintite mai sus.

In concluzie, testul este util pentru  excluderea  unei celiachii si identificarea pacientilor cu risc1;3.

sus

Recoltarea

Specimen recoltat – sange venos3.

Recipient de recoltare - vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant3.

Cantitate recoltata - cat permite vacuumul3.      

Cauze de respingere a probei - folosirea heparinei ca anticoagulant; probe coagulate sau hemolizate; probe refrigerate sau congelate3.

Stabilitate proba – 7 zile la 2-8ºC3.

sus

Metoda si intepretarea rezultatelor

Metoda – reactie de polimerizare in lant (PCR) cu detectie prin electroforeza in gel de agaroza/tehnica Dynal SSP (primeri cu secventa specifica); sunt determinate genotipurile HLA-DQA1 si HLA-DQB1 pentru a detecta prezenta sau absenta alelelor asociate cu boala celiaca HLA-DQA1*0501, HLA-DQA1*0505, HLA-DQB1*0201, HLA-DQB1*0202 si HLA-DQB1*03023.
 

Interpretarea rezultatelor
Un rezultat negativ pentru alelele de predispozitie HLA DQ2 si DQ8  exclude virtual diagnsticul de boala celiaca si indica un risc extrem de scazut (<1%) de a dezvolta boala in cursul vietii, indiferent de dieta1;4.
Identificarea unei alele HLA predispozante la o persoana confera un risc cumulat de 3% de a dezvolta boala celiaca.

O ruda de gradul I a unei persoane cu boala celiaca care poarta aceeasi alela predispozanta prezinta un risc de pana la 40% de a dezvolta boala.

Persoanele care prezinta numai genotipul HLA DQ8 au un risc mult mai mic decat cele care prezinta doar genotipul HLA DQ2.

Nu exista o diferenta in ceea ce priveste severitatea bolii intre pacientii care prezinta numai genotipul HLA DQ8 si cei care poarta doar genotipul HLA DQ2.

Persoanele care prezinta ambele genotipuri HLA-DQ2 si HLA-DQ8 nu au un risc mai mare de boala in comparatie cu cele care prezinta doar genotipul HLA DQ2; pe de alta parte, aceste persoane au o probabilitate mai mare de a dezvolta boala fata de cele care prezinta doar genotipul HLA DQ8.

Homozigotia fata de o alela DQB1*02 la o persoana DQ2+ confera un risc de cinci ori mai mare pentru boala celiaca in comparatie cu restul persoanelor DQ2+. De asemenea homozigotia fata de o alela DQB1*02 este raportata mai frecvent la persoanele cu tablou clasic de boala celiaca decat la cele cu manifestari atipice, precum si in cazurile de sprue refractar sau de limfom cu celula T asociat enteropatiei (Enteropathy-associated T-cell lymphoma = EATL).

Persoanele care prezinta numai jumatate din heterodimerul DQ2 – numai o varianta HLA-DQA1 (*0501 sau *0505) SAU HLA-DQB1 (*0201 or *0202), dar nu ambele – pot dezvolta boala celiaca insa riscul este foarte mic comparativ cu cei care prezinta heterodimerul complet.

Persoanele la care s-a depistat o alela HLA predispozanta vor fi monitorizate serologic la un interval de 3-5 ani1.

sus

Limite si interferente

Identificarea unei alele HLA predispozante nu dovedeste existenta bolii celiace4.

Sursa:
Analize medicale de laborator si dictionar medical online, Synevo

Bibliografie

1. Cara L Snyder, Danielle O Young, Peter HR Green, Annette K Taylor. Celiac Disease. Gene Reviews, 2008. www.ncbi.nlh.gov. Reference Type: Internet Communication.

2. Charles O. Elson III, Philip D. Smith. Immunologic Disease of the Gastrointestinal Tract. In Clinical Immunology. Principles and Practice, Mosby, Elsevier, Third Edition, 2008, 1106-1109.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. Mayo Clinic, Mayo Medical Laboratories. Reference Laboratory Services for Health Care Organizations. Celiac-Associated HLA-DQ Alpha 1 and DQ Beta 1 High-Resolution DNA Typing, Blood www.mayomedicallaboratories.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.

Citește și:
Predispozitie genetica boala celiaca (HLA-DQ2, HLA-DQ8, HLA-DQ7)
Anticorpi antitransglutaminaza tisulara: IgA, IgG
Anticorpi anti-endomisium IgG

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.



Sursă: Laboratoarele Synevo România

Cele mai citite din Analize medicale din ultimele 7 zile

Scorpion Scorpion 23 October - 21 November

Pe plan financiar s-ar putea să vă confruntaţi cu unele probleme de ordin materiale datorate unor investiţii proaste sau a unor acţiuni caritabile. Relaţiile cu străinătatea sunt foarte bune în...citește mai departe

×

Zf.ro
România este în PRĂPASTIE. Noul ministru al Finanţelor anunţă probleme colosale România este în PRĂPASTIE. Noul ministru...
S-a dat startul la MARATONUL reducerilor....
RĂSTURNARE de situaţie! Cea mai nouă...
BusinessMagazin.ro
Cum a ajuns o BUCĂTĂREASĂ să câştige mai mulţi bani decât un director de bancă. Face 30.000 de dolari pe zi fără nici un efort Cum a ajuns o BUCĂTĂREASĂ să câştige...
S-a terminat: Arabia Saudită dă lovitura...
Este oficial: Realitatea TV s-a ÎNCHIS....
Mediafax.ro
Povestea românului din Marea Britanie care a ajuns să trăiască în trenuri şi gări, după ce şi-a rupt un picior şi a rămas fără loc de muncă: Am fost abandonat Povestea românului din Marea Britanie care...
SCANDALUL înregistrărilor cu prezidenţiabili....
Gestul surprinzător făcut de doi instalatori...
Gandul.info
Banii de dar daţi pe amenzi | Mirele şi mireasa s-au trezit cu poliţiştii la nuntă chiar în toiul petrecerii / Care este motivul bizar Banii de dar daţi pe amenzi | Mirele şi...
ŞOCUL suferit de o femeie, după ce a apelat...
Unul dintre cele mai vândute telefoane...
DA.ZF.ro
5 drumuri magice din România pe care poţi evada cu maşina - GALERIE FOTO 5 drumuri magice din România pe care poţi...
Cele 7 minuni ale României: locuri spectaculoase...
TOP 5 plaje sălbatice, foarte aproape de...
ProSport.ro
FOTO. Cum arată acum Simona Sensual, fosta vedetă TV, după ce a renunțat la showbizz și la numele de scenă care a consacrat-o! FOTO. Cum arată acum Simona Sensual, fosta...
Gafă URIAȘĂ a celor de la PRO TV! Au...
FOTO. Cum a ajuns să arate Rocsana Marcu,...
ApropoTv.ro
Destinaţii alternative de Crăciun care te fac să vezi cu alţi ochi Europa Destinaţii alternative de Crăciun care...
Jurnalistul Ion Cristoiu publică două...
Electric Castle Festival anunţă headliner-ii...
Go4it.ro
HUAWEI a lansat un nou telefon în ROMÂNIA! Cum a reuşit să pună aplicaţii GOOGLE pe el HUAWEI a lansat un nou telefon în ROMÂNIA!...
Datele utilizatorilor unui serviciu de VIDEOCHAT...
Cel mai PUTERNIC telefon mic! Un producător...
ProMotor.ro
Dacia a lansat un MODEL NOU! Iată cum arată și cât costă viitorul BESTSELLER românesc Dacia a lansat un MODEL NOU! Iată cum arată...
A oprit la semafor și a întins mâna să-și...
Nimeni nu se aștepta ca șoferul acestui...
Descopera.ro
Descoperire ŞOCANTĂ după analizarea unei mumii veche de 4.000 de ani. „Nu ne aşteptam la una ca asta” Descoperire ŞOCANTĂ după analizarea unei...
SĂTUL să le mai plătească BIR turcilor,...
SECRETUL uriaş al lui da Vinci din pictura...
ULTIMA ORĂ
Mărturiile familiilor care au cumpărat case cu doar 1 euro. Ce s-a întâmplat după ce s-au mutat în ruinele din Italia

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.