Examen coproparazitologic (direct+examinare in strat gros)

Informatii generale

Prin metoda de examinare in strat gros se pot decela ouale de helminti (cu precadere ouale cu coaja groasa) cu localizare intestinala: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Taenia spp, etc.

Avantajele metodei:
1. Examinandu-se o cantitate mai mare (de aproximativ 7 ori) de materii fecale decat in cazul examenului direct, creste probabilitatea de depistare a oualor, chiar si in cazul infestarilor cu eliminare redusa a acestora in materiile fecale.
2. Majoritatea oualor isi pastreaza caracteristicele morfologice, fiind usor de identificat.

Pentru o crestere a eficientei examenului coproparazitologic si o diagnosticare cat mai corecta a infestarilor parazitare cu localizare intestinala este recomandata utilizarea ambelor metode, atat examenul direct cat si examinarea in strat gros (metoda Kato-Miura), precum si efectuarea a 2 – 3 examene coproparazitologice, la interval de 7-10 zile1 ;3.

Recoltarea

Pregatire pacient – pacientul va evita:
–  inainte de recoltare: examenul radiologic gastrointestinal baritat, administrarea de laxative;
– in saptamana premergatoare recoltarii, administrarea anumitor medicamente: bismut, metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiamoebiene, antidiareice, antiacide2;4.

Specimen recoltat – materii fecale din orice moment al zilei; se recolteaza cate o portiune de marimea unei alune, din 3 locuri diferite ale bolului fecal2.

Cauze de respingere probei
– specimen obtinut cu uleiuri minerale, bismut, compusi de magneziu;
– recipient murdar pe exterior;
– specimen contaminat cu urina2;4.

Recipient de recoltare – recipient de unica folosinta pentru fecale bine inchis cu capac; este interzisa adaugarea de substante conservante2;4.

Stabilitate proba – cateva ore la temperatura camerei sau pana a doua zi, la frigider4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – analiza se executa din materii fecale proaspat emise (de preferat); daca acest lucru nu este posibil, proba va fi pastrata la 2-8°C2;5.

Metoda

Metoda – examen microscopic direct (intre lama si lamela)2;4.
Valori de referinta – examen negativ pentru paraziti2.

Limite si interferente

Aceasta metoda este mai putin eficienta in identificarea parazitilor flagelati (de exemplu, Giardia lamblia) si a amoebelor (de exemplu, Entamoeba spp) deoarece, in solutia de lucru, chisturile pot avea un contur retractat, facand dificila identificarea lor1;3.

Bibliografie

1. Dan Steriu. Infectii parazitare, editura Ilex Bucuresti, 2003, 26-34, 152-155, 161-166, 221-226, 231-234, 243-246, 247-250.

2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog

3. Simona Radulescu, Meyer Ernest. Diagnosticul bolilor parazitare. In Parazitologie medicala, editura All, Bucuresti, 1992; 276.

4. World Health Organisation Geneva Basic Laboratory Methods in Medical Parasitology, 1991.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.