Antigen Rotavirus/Adenovirus in materii fecale

Informatii generale

Diareile acute la sugarul si copilul mic sunt in marea majoritate a cazurilor de etiologie infectioasa, fiind determinate in ordinea frecventei de virusuri, bacterii si, mult mai rar, de protozoare patogene2.

Rotavirusurile reprezinta o cauza frecventa de gastroenterita la pacientii pediatrici4. Climatul de iarna favorizeaza infectia cu rotavirusuri, care determina pana la 85% din cazurile de diaree la copiii sub varsta de 3 ani. In sezonul cald, frecventa imbolnavirilor cu rotavirus scade la 40%2.

Boala este puternic contagioasa si se poate asocia cu simptome respiratorii. Scaunele sunt lichide sau gleroase, cu mucus si sange, precedate frecvent de varsaturi si febra. Afectiunea este autolimitanta (5-8 zile), dar poate avea o evolutie severa la pacientii imunodeprimati. In 5-10% din cazuri se poate instala o intoleranta secundara la lactoza4;5.

Calea fecal-orala si rolul “mainii murdare” sunt principalele modalitati de transmitere a infectiei. Exista o susceptibilitate particulara dependenta de varsta, in sensul ca numarul receptorilor pentru rotavirus, situati pe enterocit, scade odata cu inaintarea in varsta, ceea ce evolueaza paralel cu scaderea susceptibilitatii la aceasta infectie. Sunt posibile epidemii in colectivitatile aglomerate de sugari si copii de varsta mica2.

La adulti infectiile cu rotavirus sunt de obicei asimptomatice, cu exceptia pacientilor care au primit transplant de maduva osoasa si a persoanelor varstnice institutionalizate care pot prezenta o evolutie severa7.

La debut si in faza acuta a bolii particulele de rotavirus sunt excretate in cantitati mari in materiile fecale (108 particule virale/g scaun)3 astfel ca este posibila detectarea antigenului cu ajutorul unor teste ce utilizeaza anticorpi specifici legati de o faza solida. Rata rezultatelor pozitive obtinute poate varia in functie de varsta, anotimp, localizare geografica, categoria de pacienti investigata7.

Adenovirusurile umane (51 serotipuri identificate pana in prezent) pot determina o varietate mare de afectiuni, ce includ infectii respiratorii, oculare si gastrointestinale. Aceasta varietate se explica prin existenta numeroaselor serotipuri si prin tropismul tisular diferit al adenovirusurilor. Adenovirusurile enterice (tipurile 40-41) constituie un agent patogen important al gastroenteritei copilului, fiind implicate in unele epidemii sporadice de diaree survenite in comunitatile de copii dar si in spitale1;6. Transmiterea infectiei in aceste situatii se face pe cale fecal-orala.

Diareea acuta infantila se manifesta clinic prin scaune apoase, insotite de febra si varsaturi, cu o durata medie de 8-12 zile.

Aproximativ 2-5% din cazurile de boala diareica acuta la copii mici sunt cauzate de adenovirusurile 40 si 41.

Au fost raportate uneori si alte serotipuri de adenovirus in diareea infantila, cum ar fi 2, 3, 8 si 311.

Detectia directa a antigenului Adenovirus in scaun in faza acuta a bolii diareice cu ajutorul anticorpilor specifici legati de faza solida constituie o metoda de diagnostic rapid1;3.

Recomandari pentru efectuarea antigenului Rotavirus si Adenovirus – suspiciune clinica de gastroenterita virala4.

Recoltarea

Specimen recoltat – materii fecale proaspete, emise spontan3.

Recipient de recoltare – recipient steril cu capac pentru fecale, fara mediu de transport3.

Volumul proba – 2 mL de materii fecale lichide sau aproximativ 1 g de materii fecale semiformate3.

Stabilitatea probei – proba de materii fecale este stabila 72 ore la 2-8°C3.

Metoda

Metoda – imunocromatografica3.

Valori de referinta

Antigen Rotavirus in materii fecale negativ.

Antigen Adenovirus in materii fecale negativ3.

Limite si interferente

Un rezultat negativ nu exclude infectia.

Rezultate fals-negativ pot sa apara in urmatoarele situatii:
-recoltare si/sau transport inadecvat al probei (contaminare cu detergenti sau folosirea de conservanti);
-nivel redus al particulelor virale, sub limita de detectie a metodei6.

Pacientii trebuie investigati in paralel si pentru o posibila etiologie bacteriana a sindromului diareic, prin efectuarea coproculturii3.

Bibliografie

1. Elizabeth G. Rhee, Dan H. Barouch. Adenoviruses. In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 2027-2031.

2. I. Gherghina, D.Matei, M.Aloman, M.Iusan, E.Ionita. Actualitati in diareea acuta la sugar si copilul mic. In Medicina Moderna, dec. 2005.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog

4. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Rotavirus, Direct Detection Immunoassay. www.labcorp.com . 2010. Ref Type: Internet Communication

5. Maria Condor, Doina Luca. Diareea acuta la copil. In Medicina Familiei, nr.18-19, 1997.

6. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Adenovirus Antigen, EIA Stool. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.

7. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Rotavirus Antigen, Feces. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Zodiile și sănătatea în săptămâna 8-14 august