Monitorizarea glicemiei, administrarea tratamentului și respectarea unui regim alimentar adecvat sunt esențiale pentru persoanele diagnosticate cu diabet. Cu toate acestea, valorile bune ale zahărului din sânge nu garantează întotdeauna că organismul este ferit de complicații. Inima, vasele de sânge și rinichii pot fi afectați chiar și în absența unor simptome evidente. Evaluarea riscului cardiovascular ar trebui să facă parte din monitorizarea de rutină a pacienților cu diabet. Rezistența la insulină, hipertensiunea arterială, dezechilibrele lipidice, inflamația cronică și afectarea funcției renale sunt factori care pot favoriza apariția complicațiilor cardiovasculare.
Diabetul afectează numeroase procese metabolice, nu doar capacitatea organismului de a regla nivelul glucozei din sânge. Printre cele mai frecvente probleme asociate diabetului se numără dislipidemia, caracterizată adesea prin valori crescute ale trigliceridelor, niveluri reduse ale colesterolului HDL și modificări ale particulelor de colesterol LDL.
Aceste dezechilibre favorizează acumularea depozitelor de grăsime pe pereții arterelor, proces cunoscut sub denumirea de ateroscleroză. În cazul în care o placă de aterom se rupe și determină formarea unui cheag de sânge, circulația către inimă sau creier poate fi blocată, provocând un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Riscul cardiovascular crește atunci când diabetul este însoțit de hipertensiune arterială, obezitate sau afectarea funcției renale.
Tensiunea arterială crescută este frecvent întâlnită în rândul persoanelor cu diabet și poate deteriora progresiv vasele de sânge. Atunci când valorile tensiunii arteriale rămân ridicate, inima este supusă unui efort suplimentar, iar pereții arterelor sunt expuși unei presiuni constante. Problema este că hipertensiunea arterială evoluează adesea fără simptome. Din acest motiv, măsurarea regulată a tensiunii este importantă chiar și în cazul persoanelor care se simt bine și au glicemia sub control.
Persoanele cu diabet pot prezenta modificări ale profilului lipidic care favorizează dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Printre acestea se numără creșterea trigliceridelor, scăderea colesterolului HDL, cunoscut drept colesterolul „bun”, și prezența unor particule LDL mai mici și mai dense, asociate cu ateroscleroza. Efectuarea periodică a profilului lipidic îi permite medicului să evalueze riscul cardiovascular și să stabilească dacă sunt necesare modificări ale stilului de viață sau ale tratamentului.
O analiză mai puțin cunoscută de către pacienți este cea care măsoară apolipoproteina B, denumită și ApoB. Această proteină se găsește în structura mai multor tipuri de lipoproteine implicate în formarea plăcilor de aterom, inclusiv a particulelor LDL. Determinarea ApoB poate oferi informații suplimentare despre numărul particulelor aterogene care circulă în sânge. Analiza poate fi utilă în special atunci când trigliceridele sunt crescute sau când valorile colesterolului LDL nu reflectă pe deplin riscul cardiovascular al pacientului. Totuși, testarea ApoB nu înlocuiește profilul lipidic obișnuit și trebuie recomandată în funcție de particularitățile fiecărui pacient.
Endoteliul este stratul subțire de celule care căptușește interiorul vaselor de sânge și contribuie la reglarea circulației sanguine. Expunerea prelungită la valori crescute ale glicemiei, inflamația cronică și stresul oxidativ pot afecta funcționarea acestui strat protector. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de disfuncție endotelială și poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei și a altor afecțiuni cardiovasculare.
Sănătatea rinichilor și cea a inimii sunt strâns legate. Diabetul poate deteriora vasele mici de sânge de la nivelul rinichilor, afectând capacitatea acestora de a filtra produșii reziduali și de a regla echilibrul lichidelor din organism. La rândul său, boala cronică de rinichi contribuie la creșterea riscului cardiovascular.
Pentru identificarea precoce a afectării renale, medicul poate recomanda determinarea ratei estimate de filtrare glomerulară (eGFR), precum și a raportului albumină/creatinină urinară (UACR). Aceste investigații pot evidenția modificări ale funcției renale înainte ca pacientul să observe simptome.
Nu doar greutatea corporală este importantă în evaluarea riscului cardiovascular, ci și distribuția țesutului adipos. Grăsimea viscerală, cea care se acumulează în jurul organelor interne, este asociată cu rezistența la insulină și cu numeroase dezechilibre metabolice.
Excesul de grăsime abdominală poate îngreuna gestionarea diabetului și poate contribui la apariția altor factori de risc cardiovascular. Din acest motiv, gestionarea greutății corporale reprezintă o componentă importantă a prevenției cardiovasculare, în special în cazul persoanelor cu diabet de tip 2.
Anumite obiceiuri zilnice pot amplifica riscurile cardiovasculare deja asociate diabetului. Fumatul afectează sănătatea vaselor de sânge și favorizează apariția bolilor cardiovasculare, în timp ce lipsa activității fizice poate accentua rezistența la insulină. Nici somnul nu trebuie neglijat. Odihna insuficientă sau somnul fragmentat pot influența negativ reglarea glicemiei și a tensiunii arteriale.
Hemoglobina glicată (HbA1c), care reflectă valorile medii ale glicemiei din ultimele două-trei luni, rămâne un indicator esențial în monitorizarea diabetului. Cu toate acestea, evaluarea sănătății cardiovasculare presupune urmărirea mai multor parametri.
|
Analiză sau investigație |
Ce informații oferă |
|
Hemoglobina glicată (HbA1c) |
Controlul glicemic pe termen mediu |
|
Măsurarea tensiunii arteriale |
Identificarea hipertensiunii arteriale |
|
Colesterol LDL |
Evaluarea unei componente importante a riscului aterosclerotic |
|
Colesterol HDL |
Informații despre profilul lipidic |
|
Trigliceride |
Identificarea dezechilibrelor metabolismului lipidic |
|
Apolipoproteina B (ApoB) |
Estimarea numărului de particule aterogene |
|
Rata estimată de filtrare glomerulară (eGFR) |
Evaluarea funcției renale |
|
Raportul albumină/creatinină urinară (UACR) |
Depistarea unor semne precoce de afectare renală |
Frecvența efectuării acestor investigații și necesitatea analizelor trebuie stabilite împreună cu medicul curant.
Foto: shutterstock
Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.