Oamenii de știință au identificat o posibilă nouă formă de depresie care nu răspunde la antidepresive. Ce tratamente ar putea funcționa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de știință australieni au identificat un posibil subtip de depresie asociat cu dereglarea ceasului biologic, care ar putea explica de ce anumite persoane nu răspund la tratamentele antidepresive obișnuite. Cercetătorii îl numesc „depresie circadiană” și susțin că terapiile care reglează ritmul somn-veghe ar putea reprezenta o alternativă terapeutică pentru unii pacienți.

Studiul, publicat în British Journal of Psychiatry, a analizat datele a peste 11.000 de participanți incluși în Australian Genetics of Depression Study. Dintre aceștia, 2.604 persoane, reprezentând aproape 25%, prezentau caracteristici asociate acestui posibil subtip de depresie.

Ce este depresia circadiană și cum poate fi recunoscută

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Sydney, depresia circadiană ar fi strâns legată de perturbarea ritmului circadian, mecanismul biologic care controlează alternanța dintre somn și starea de veghe. Persoanele identificate cu acest profil prezentau mai frecvent somn excesiv în timpul episoadelor depresive, oboseală persistentă, tendința de a fi active noaptea și variații sezoniere ale simptomelor. De asemenea, cercetătorii au observat că acești pacienți aveau o probabilitate mai mare de a dezvolta depresie la vârste tinere și de a experimenta manifestări severe, inclusiv simptome maniacale și gânduri suicidare.

Recomandări

Stresul, a doua cea mai mare îngrijorare a românilor, după cancer. Cum afectează organismul și când…

(P) Cum a crescut Marcus Aurelius un fiu care a devenit unul dintre cei mai cruzi…

Citește și: Perturbarea ritmului circadian, o problemă comună din spatele bolilor mentale

Analizele genetice au indicat și posibile asocieri cu un risc crescut de boli cardiovasculare, afecțiuni inflamatorii și tulburări de neurodezvoltare, precum ADHD. Aceste rezultate nu demonstrează însă o relație directă de cauzalitate.

Una dintre concluziile importante ale cercetării privește posibilitatea personalizării tratamentului în funcție de particularitățile biologice ale pacienților. Specialiștii sugerează că intervențiile orientate către reglarea ceasului intern, precum terapia cu lumină și administrarea de melatonină, ar putea avea un rol important în gestionarea simptomelor.

Melatonina este un hormon produs în mod natural de organism, în special în condiții de întuneric, care contribuie la reglarea ciclului somn-veghe.

În paralel, terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta pacienții să identifice și să modifice tiparele de gândire și comportamentele care întrețin simptomele depresive. Totuși, eficiența acestor intervenții pentru subtipul propus trebuie confirmată prin studii clinice suplimentare.

Foto: shutterstock

Sursă: Daily Mail