Boala Crohn ar putea fi depistată cu 10 ani înainte de diagnostic. Ce a dezvăluit un studiu recent

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O simplă analiză de sânge ar putea ajuta, în viitor, la identificarea persoanelor care riscă să dezvolte boala Crohn, cu până la zece ani înainte de diagnostic. Cercetătorii au descoperit modificări ale răspunsului imunitar care apar cu mult înainte ca boala să fie recunoscută clinic. Rezultatele, prezentate în octombrie 2026 la congresul United European Gastroenterology Week din Barcelona, ar putea deschide noi perspective pentru diagnosticarea precoce a bolilor inflamatorii intestinale.

Descoperirea este importantă deoarece boala Crohn și colita ulcerativă sunt afecțiuni cronice care pot provoca inflamație persistentă și leziuni ale tractului digestiv. Totuși, specialiștii avertizează că metoda analizată este încă experimentală și nu reprezintă un test disponibil în laboratoarele medicale obișnuite.

Modificările din sânge au fost observate cu un deceniu înainte de diagnostic

Cercetarea a analizat aproximativ 2.000 de probe de sânge provenite de la 500 de persoane. Dintre acestea, 200 au dezvoltat ulterior boala Crohn, 200 au fost diagnosticate cu colită ulcerativă, iar 100 au constituit grupul de control.

Recomandări

Menopauza poate fi mai dificilă pentru femeile autiste. Ce arată un studiu nou

Retinol, vitamina C, acid azelaic: cum alegem ingredientele active potrivite pentru ten. Dr. Ioana Bădîrcea explică…

Probele au fost recoltate la diferite intervale, inclusiv cu aproximativ doi, patru și zece ani înaintea diagnosticului.

Oamenii de știință au utilizat o tehnologie avansată pentru a examina reacțiile anticorpilor la aproximativ 357.000 de fragmente moleculare asociate bacteriilor, virusurilor, alimentelor și sistemului imunitar.

Analiza a identificat 123.980 de anticorpi unici și modele distincte ale răspunsului imun la persoanele care urmau să dezvolte boli inflamatorii intestinale.

Aceste rezultate sugerează că modificările biologice asociate bolii pot începe cu mult înainte de apariția simptomelor care determină pacientul să solicite ajutor medical.

Ce semnale au descoperit cercetătorii în cazul bolii Crohn

La persoanele care au dezvoltat ulterior boala Crohn, cercetătorii au identificat răspunsuri imunitare crescute împotriva unor herpesvirusuri, inclusiv virusul Epstein-Barr, și împotriva flagelinei bacteriene. Flagelina este o proteină prezentă în structurile care permit deplasarea anumitor bacterii.

Aceste reacții au fost mai evidente la participanții care au dezvoltat forme complicate ale bolii sau inflamație la nivelul ileonului, ultima porțiune a intestinului subțire. În paralel, au fost observate modificări ale răspunsului imun față de anumite bacterii încapsulate.

În cazul colitei ulcerative, cercetătorii au identificat un profil diferit, caracterizat prin reacții împotriva unor virusuri, microorganisme și componente proprii organismului.

Important este că aceste constatări nu demonstrează că virusurile respective provoacă boala Crohn. Ele indică existența unor semnale imunitare asociate riscului de îmbolnăvire.

Inteligența artificială a identificat persoanele cu risc crescut

Pentru interpretarea datelor, echipa de cercetare a folosit modele de învățare automată. Acestea au analizat combinațiile de anticorpi și au diferențiat persoanele care urmau să dezvolte boala de participanții sănătoși.

Pentru boala Crohn, modelul a obținut o valoare AUC de 0,90, iar pentru colita ulcerativă, de 0,84. AUC este un indicator statistic care exprimă capacitatea unui model de a diferenția două categorii. O valoare apropiată de 1 indică o capacitate mai bună de discriminare.

Cercetătorii au reușit și să diferențieze persoanele care urmau să dezvolte forme complicate de boală Crohn, obținând o valoare AUC de 0,85. Aceste rezultate sunt promițătoare, dar nu înseamnă că testul poate prezice cu o precizie de 90% cine va dezvolta boala.

Ce este boala Crohn și care sunt simptomele

Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie cronică ce poate afecta orice segment al tubului digestiv, deși apare frecvent la nivelul intestinului subțire și al colonului.

Printre simptomele caracteristice se numără diareea persistentă, durerile abdominale, oboseala și scăderea neintenționată în greutate. În formele severe pot apărea îngustări intestinale, fistule sau abcese.

Boala poate evolua prin perioade de activitate și remisiune. Tratamentele actuale urmăresc controlul inflamației, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.

Când ar putea deveni disponibilă noua analiză

Autorul principal al cercetării, dr. Arno Bourgonje, a explicat că identificarea unor profiluri imunitare asociate formelor complicate ale bolii, înainte de apariția simptomelor, reprezintă o descoperire importantă. Următorul pas este verificarea rezultatelor în populații mai mari și mai diverse.

Cercetătorii trebuie să stabilească dacă metoda poate fi transformată într-un test accesibil și dacă identificarea precoce a riscului îmbunătățește efectiv rezultatele tratamentului.

Deocamdată, analiza nu poate fi solicitată ca test obișnuit pentru depistarea bolii Crohn.

Descoperirea arată însă că sistemul imunitar poate transmite semnale de avertizare cu mulți ani înaintea diagnosticului. Dacă rezultatele vor fi confirmate, acestea ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de monitorizare și intervenție mai timpurii.

Sursă foto: Shutterstock