Nevoia de a-ți drege vocea în mod repetat, chiar și atunci când nu ești răcit, poate părea un gest banal. Apare în timpul conversațiilor, după masă, la serviciu sau în momentele de liniște, fără să fie însoțită neapărat de durere în gât, febră ori alte simptome de infecție respiratorie. Totuși, acest obicei poate indica o iritație persistentă a gâtului, alergii, reflux gastroesofagian sau suprasolicitarea corzilor vocale. Nevoia constantă de a-ți drege vocea este adesea un semn de iritație, nu de infecție. În plus, gestul repetat poate întreține problema, creând un cerc vicios.
Una dintre cele mai frecvente explicații este scurgerea secrețiilor nazale în spatele gâtului, fenomen cunoscut drept postnasal drip sau drenaj postnazal. În mod normal, nasul și sinusurile produc mucus pentru a proteja căile respiratorii. Atunci când secrețiile devin mai abundente sau mai vâscoase, acestea pot provoca senzația că ceva este blocat în gât. Printre cauzele posibile se numără rinita alergică, sinuzita cronică, expunerea la praf, poluare sau alți iritanți. Persoana afectată poate simți nevoia să își dreagă vocea constant, fără să prezinte simptomele obișnuite ale unei răceli.
O altă cauză posibilă este refluxul laringofaringian, cunoscut și sub denumirea de reflux silențios. Acesta apare atunci când conținutul stomacului urcă spre faringe și laringe, unde poate provoca iritație. Spre deosebire de refluxul gastroesofagian clasic, refluxul laringofaringian nu este întotdeauna însoțit de arsuri în piept. În schimb, pot apărea senzația de nod în gât, tusea seacă, răgușeala, senzația de mucus persistent și nevoia frecventă de a-ți drege vocea.
Simptomele se pot accentua după mesele copioase sau atunci când persoana se întinde imediat după ce mănâncă. Totuși, nevoia de a-ți drege vocea nu confirmă automat existența refluxului, deoarece aceleași manifestări pot avea numeroase alte cauze.
Citește și: De ce aerul uscat din locuință poate afecta nasul și gâtul
Nu este nevoie de o infecție pentru ca gâtul să devină sensibil. Aerul condiționat, încăperile cu umiditate redusă, fumul de țigară, praful și substanțele iritante pot provoca uscăciune și disconfort. De asemenea, persoanele care vorbesc mult în timpul zilei, precum profesorii, prezentatorii sau angajații care participă frecvent la ședințe, pot resimți o suprasolicitare a vocii. Unele medicamente, inclusiv anumite tratamente pentru răceală și alergii, pot contribui la uscarea mucoaselor. În aceste situații, senzația de iritație se poate accentua treptat, mai ales spre finalul zilei.
Un aspect mai puțin cunoscut este că gestul prin care încercăm să eliminăm senzația neplăcută din gât poate deveni el însuși o sursă de iritație. Atunci când ne dregem vocea cu putere, corzile vocale se apropie și se lovesc repetat, ceea ce poate traumatiza mecanic țesuturile sensibile. Iritația provoacă o nouă senzație de disconfort, care determină persoana să repete gestul. Astfel, se formează un cerc vicios: iritație, dregerea vocii, ameliorare temporară și reapariția simptomului. În timp, comportamentul poate deveni aproape automat, chiar dacă factorul care a declanșat inițial problema nu mai este prezent.
Se recomandă câteva măsuri simple care pot contribui la diminuarea iritației:
Aceste măsuri pot ameliora disconfortul, dar nu înlocuiesc identificarea și tratarea cauzei.
Nevoia ocazională de a-ți drege vocea nu reprezintă, de regulă, un motiv de îngrijorare. În schimb, dacă simptomul persistă mai multe săptămâni, revine frecvent sau este însoțit de răgușeală persistentă, dificultăți la înghițire, durere, sânge în salivă, un nodul la nivelul gâtului ori scădere inexplicabilă în greutate, este important să soliciți un consult ORL. Dificultățile de respirație necesită evaluare de urgență.
Dregerea frecventă a vocii este un simptom, nu un diagnostic. De aceea, administrarea repetată a medicamentelor pentru reflux sau a altor tratamente fără identificarea cauzei poate întârzia rezolvarea problemei.
Foto: shutterstock
Surse: