Cum se simte, de fapt, un nodul canceros la sân?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Descoperirea unui nodul la sân poate provoca îngrijorare, însă nu orice formațiune palpabilă indică prezența cancerului. Chisturile, fibroadenomul și modificările hormonale pot determina apariția unor zone mai dense sau a unor umflături în țesutul mamar. Orice nodul nou sau modificare neobișnuită trebuie evaluată medical.

Una dintre cele mai frecvente întrebări este cum se simte, de fapt, un nodul suspect și cum poate fi diferențiat de structura normală a sânului.

Cum se simte la atingere un nodul care poate indica un cancer de sân?

Un nodul mamar suspect poate fi perceput ca o formațiune fermă, relativ dură, situată superficial sau în profunzimea sânului. Unele femei îl descriu ca pe un bob de mazăre înghețat: mic, compact și diferit de țesutul din jur.

Recomandări

Alimentul despre care un specialist spune că protejează arterele mai bine decât aspirina. Ce arată, de…

(P) Balonare după masă? Iată cum îți poți ajuta bila să funcționeze normal

În anumite situații, nodulul poate avea margini neregulate și poate fi dificil de deplasat sub piele. De asemenea, formațiunile canceroase sunt frecvent nedureroase. Totuși, nu există o formă, dimensiune sau consistență care să confirme sau să excludă cancerul mamar. Un nodul malign poate fi și mobil, moale sau dureros, iar o formațiune benignă poate fi foarte fermă.

Cel mai important este să identificăm orice zonă care se simte diferit față de restul țesutului mamar.

Citește și: Când ar trebui să ne îngrijoreze un nodul diagnosticat la sân?

8 modificări ale sânilor care trebuie investigate

Cancerul mamar nu se manifestă întotdeauna prin apariția unui nodul. Uneori, primele semne sunt vizibile la nivelul pielii sau mamelonului. Se recomandă consult medical dacă apar următoarele modificări:

• Un nodul nou, o zonă întărită sau o îngroșare a țesutului mamar ori axilar.
• Umflarea sânului, roșeață, senzație de căldură sau modificarea culorii pielii.
• Schimbări neobișnuite ale dimensiunii sau formei unui sân.
• Apariția unor adâncituri, încrețituri sau deformări ale pielii, inclusiv aspectul de „coajă de portocală”.
• Iritații persistente, descuamare, cruste sau leziuni la nivelul mamelonului.
• Retracția recent apărută a mamelonului sau a unei porțiuni a sânului.
• Secreții mamelonare spontane, în special dacă sunt unilaterale sau conțin sânge.
• Durere localizată într-o anumită zonă a sânului, care persistă fără o explicație evidentă.

Aceste simptome nu înseamnă automat cancer, dar necesită investigarea cauzei.

Cum îți poți verifica sânii acasă?

Deși unele organizații medicale nu mai recomandă autoexaminarea lunară obligatorie ca metodă de screening, cunoașterea aspectului și consistenței obișnuite a sânilor rămâne importantă. Multe femei descoperă modificări întâmplător, în timpul dușului, când se îmbracă sau aplică produse de îngrijire.

Palparea poate fi realizată cu buricele degetelor, prin mișcări circulare sau prin explorarea sistematică a întregului sân. Este importantă și verificarea zonei axilare, unde pot apărea ganglioni limfatici măriți. Compararea celor doi sâni poate ajuta la identificarea unor diferențe noi, deși o anumită asimetrie este normală.

Femeile cu țesut mamar mai dens sau cu numeroase formațiuni benigne trebuie să fie atente în special la schimbările față de aspectul lor obișnuit.

Un nodul care nu doare poate fi periculos?

Absența durerii nu garantează că un nodul este benign. Multe cancere mamare în stadii incipiente nu provoacă durere, motiv pentru care o formațiune nouă nu trebuie ignorată doar pentru că nu produce disconfort. În același timp, durerea mamară este frecvent asociată cu modificări hormonale sau afecțiuni benigne.

Diferențierea se face prin consult clinic și, atunci când este necesar, ecografie mamară, mamografie sau alte investigații recomandate de medic.

Foto: shutterstock

Sursă: https://www.houstonmethodist.org/blog/articles/2020/sep/when-to-worry-about-breast-lumps/