Unele produse pe care le consumăm frecvent la micul dejun sau ca gustare par alegeri practice și echilibrate. Totuși, aspectul ambalajului și mesajele de pe etichetă nu oferă întotdeauna o imagine completă asupra compoziției lor.
Medicul Mihail Pautov a atras atenția asupra alimentelor ultraprocesate și asupra produselor care pot fi consumate zilnic fără ca oamenii să le acorde prea multă atenție. Printre exemplele menționate se numără pâinea toast ambalată, brânza topită, iaurturile cu fructe și băuturile îndulcite.
Categoria alimentelor ultraprocesate este mai largă decât cea a dulciurilor și a gustărilor sărate. Unele produse sunt cumpărate tocmai pentru că sunt ușor de consumat, se păstrează mult timp și pot fi incluse rapid în micul dejun sau în pachetul pentru serviciu.
Printre exemple se numără:
pâinea toast ambalată și unele produse de panificație industrială;
brânza topită și anumite produse pe bază de brânză;
iaurturile cu fructe care conțin cantități mari de zahăr sau numeroase ingrediente adăugate;
ceaiurile îmbuteliate și limonadele îndulcite;
chipsurile, biscuiții și alte gustări ambalate;
unele supe instant și preparate gata de consum.
Este important de precizat că nu orice produs ambalat este automat ultraprocesat. Clasificarea depinde de compoziție și de metodele de fabricație, nu doar de faptul că alimentul se vinde într-un ambalaj sau conține un aditiv.
Unele alimente ultraprocesate sunt formulate astfel încât să aibă un gust intens, o textură plăcută și să poată fi consumate rapid. Combinația dintre zahăr, grăsimi, sare și arome poate face ca anumite produse să fie deosebit de atrăgătoare.
În acest context este folosit și conceptul de „bliss point”, care descrie combinația de ingrediente ce oferă un nivel optim de plăcere gustativă. Pentru unele produse, această combinație poate încuraja consumul unei cantități mai mari decât cea intenționată inițial.
Contează și faptul că multe dintre aceste alimente sunt disponibile în porții mari, pot fi consumate din mers și necesită puțin timp de pregătire. Astfel, pot ajunge să înlocuiască mesele alcătuite din alimente bogate în fibre, vitamine și minerale.
O analiză amplă publicată în revista The BMJ în 2024 a evaluat 45 de asocieri între consumul de alimente ultraprocesate și diferite rezultate privind sănătatea, pe baza unor cercetări care au inclus, în total, aproape 9,9 milioane de participanți.
Autorii au identificat asocieri între un consum mai mare al acestor produse și mai multe probleme de sănătate, printre care diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și obezitatea. Au fost observate și asocieri cu anumite rezultate privind sănătatea mintală.
Totuși, nivelul dovezilor a variat în funcție de afecțiunea analizată, iar multe dintre date au provenit din studii observaționale. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că un anumit produs ultraprocesat provoacă direct o boală. Contează alimentația în ansamblu, cantitățile consumate și alți factori care influențează sănătatea.
Nu este necesar să elimini toate produsele ambalate din alimentație. Mai util este să verifici compoziția și să compari variantele disponibile.
Câteva lucruri la care merită să fii atent:
Lista ingredientelor: observă dacă produsul conține numeroase ingrediente specifice formulărilor industriale, precum arome, îndulcitori sau emulsificatori. Lista lungă poate fi un indiciu, dar nu reprezintă singură un criteriu suficient pentru clasificare.
Zahărul adăugat: compară iaurturile cu fructe cu variantele simple, în care poți adăuga fructe proaspete.
Cantitatea de sare: pâinea ambalată, brânzeturile și gustările pot contribui la aportul zilnic de sare.
Valoarea nutritivă: urmărește și cantitatea de fibre, proteine și alți nutrienți, nu doar numărul de calorii.
Frecvența consumului: un produs consumat ocazional nu are aceeași semnificație ca unul care înlocuiește zilnic alimentele mai nutritive.
Ca alternative, poți alege mai des fructe proaspete, iaurt simplu, nuci nesărate, legume, leguminoase și preparate gătite acasă. Nu trebuie să renunți la comoditate, ci să găsești un echilibru între timpul disponibil și calitatea alimentației.
Mesajul principal este că unele produse aparent obișnuite pot contribui la un consum ridicat de alimente ultraprocesate fără să ne dăm seama. Pâinea toast, iaurturile cu fructe sau băuturile îndulcite nu trebuie considerate automat nocive, însă merită analizate în funcție de ingrediente, valoarea nutritivă și frecvența consumului.
Nu un singur aliment consumat ocazional definește riscul pentru sănătate, ci tiparul alimentar pe termen lung. O dietă variată, cu suficiente legume, fructe, cereale integrale și surse adecvate de proteine, rămâne o alegere importantă pentru menținerea sănătății.
FOTO: Shutterstock