Ce pățesc plămânii dacă fumezi „doar” o țigară pe zi. Riscurile pe care fumătorii le ignoră

Atunci când vine vorba despre efectele fumatului asupra sănătății, însă, reducerea numărului de țigări nu înseamnă dispariția riscurilor.
  • Publicat:
Ce pățesc plămânii dacă fumezi „doar” o țigară pe zi. Riscurile pe care fumătorii le ignoră
Ce pățesc plămânii dacă fumezi „doar” o țigară pe zi. Riscurile pe care fumătorii le ignoră

„Fumez ocazional”. Îți sună cunoscut? O țigară la cafeaua de dimineață, una după masă sau doar câteva țigări fumate în anumite zile pot părea un obicei mult mai puțin periculos decât consumul unui pachet întreg. Atunci când vine vorba despre efectele fumatului asupra sănătății, însă, reducerea numărului de țigări nu înseamnă dispariția riscurilor.

Fumul de țigară aduce în organism nicotină, monoxid de carbon și numeroase alte substanțe toxice. Efectele nu se limitează la plămâni. Sistemul cardiovascular este afectat inclusiv în cazul persoanelor care fumează foarte puțin, iar datele disponibile arată că relația dintre numărul de țigări și riscul cardiovascular nu este una liniară.

Ce se întâmplă dacă fumezi o țigară pe zi

O meta-analiză amplă, publicată în British Medical Journal și bazată pe 141 de studii de cohortă, a analizat riscul de boală coronariană și accident vascular cerebral în funcție de numărul de țigări fumate. Rezultatele sunt importante mai ales pentru cei care consideră că una sau două țigări pe zi reprezintă un compromis sigur. Comparativ cu persoanele care nu fumau, bărbații care fumau aproximativ o țigară pe zi prezentau, în estimările principale, un risc relativ cu 48% mai mare de boală coronariană, iar în cazul femeilor creșterea era de 57%. Mai surprinzător este că o singură țigară pe zi a fost asociată cu aproximativ 40-50% din excesul de risc cardiovascular observat la consumul a 20 de țigări pe zi. Cu alte cuvinte, dacă reduci consumul de la 20 de țigări la una, riscul cardiovascular nu scade proporțional până la 5% din riscul anterior.

Cu fiecare țigară, aparatul respirator intră în contact cu fumul de tutun și cu substanțele toxice pe care acesta le conține. Fumatul este asociat pe termen lung cu afectarea funcției pulmonare și cu un risc crescut de boli respiratorii și cancer pulmonar. Faptul că organismul începe să se refacă după renunțarea la fumat arată și cât de mult contează eliminarea expunerii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la 2-12 săptămâni după renunțarea la fumat se pot îmbunătăți circulația și funcția pulmonară, iar în următoarele 1-9 luni tusea și dificultățile de respirație se pot reduce. După aproximativ 10 ani, riscul de deces prin cancer pulmonar ajunge la aproximativ jumătate din cel al unei persoane care continuă să fumeze.

Prin urmare, faptul că o persoană fumează „doar” o țigară pe zi nu transformă fumatul într-un obicei lipsit de consecințe.

Citește și: Cum să-ți cureți plămânii după ce te-ai lăsat de fumat. Primul lucru care se întâmplă în corp după ultima țigară

Inima și vasele de sânge sunt și ele afectate

Nicotina poate crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, iar componentele fumului de țigară contribuie la afectarea vaselor de sânge și la procese implicate în apariția bolilor cardiovasculare. Tocmai aici apare una dintre cele mai importante concluzii ale cercetărilor privind fumatul în cantități mici: pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, simpla reducere a numărului de țigări nu oferă protecția pe care mulți fumători și-o imaginează. Autorii meta-analizei BMJ au concluzionat că renunțarea completă, nu doar reducerea consumului, este necesară pentru evitarea celei mai mari părți a riscului suplimentar de boală coronariană și AVC asociat fumatului.

Ce se întâmplă după ultima țigară

Beneficiile renunțării apar surprinzător de repede. Conform OMS, în aproximativ 20 de minute ritmul cardiac și tensiunea arterială încep să scadă, iar după aproximativ 12 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge revine la normal. În următoarele 2-12 săptămâni se îmbunătățesc circulația și funcția pulmonară, iar după un an riscul de boală coronariană ajunge la aproximativ jumătate din cel al unei persoane care continuă să fumeze. Beneficiile continuă să se acumuleze în anii care urmează.

Nici fumatul pasiv nu trebuie ignorat. Expunerea la fumul de tutun poate produce efecte nocive chiar și atunci când persoana expusă nu fumează, iar autoritățile sanitare subliniază că nu există un nivel considerat sigur de expunere la fumul de tutun din mediul ambiant.

Foto: shutterstock

Sursă: https://www.bmj.com/content/360/bmj.j5855

Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult