Obiceiul simplu care poate reduce stresul și proteja creierul pe măsură ce îmbătrânim

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cititul unei cărți poate fi mai mult decât o modalitate plăcută de a petrece timpul liber. Cercetările adunate într-o nouă lucrare publicată în revista Psychological Medicine sugerează că lectura de plăcere este asociată cu un nivel mai redus de stres, o stare psihică mai bună și chiar cu o încetinire a declinului cognitiv pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Autorii, cercetători de la University of Cambridge și The Queen’s Reading Room, au analizat dovezi provenite din sondaje, cercetări longitudinale, teste cognitive și studii de neuroimagistică. Concluziile indică aceeași direcție: cititul regulat este asociat cu beneficii pentru creier și sănătatea mintală de-a lungul vieții. Cercetătorii subliniază însă că multe dintre rezultate arată asocieri și nu demonstrează că lectura este cauza directă a acestor efecte.

Doar șase minute de citit, asociate cu reducerea stresului

Unul dintre rezultatele care atrag cel mai mult atenția provine dintr-un sondaj citat de autori. Potrivit acestuia, șase minute de lectură au fost asociate cu o reducere cu 68% a nivelului de stres.

Recomandări

(P) Copilul s-a trezit șchiopătând: ce este sinovita tranzitorie de șold

(P) Certificat UFI, fără clor, cu bicarbonat: de ce tot mai multe femei aleg detergenții profesionali…

Cititul s-a numărat și printre metodele preferate de relaxare. Într-un sondaj cu peste 4.000 de adulți, 38% au indicat lectura drept modalitatea lor principală de a se relaxa.

Cărțile au fost menționate drept sursă de confort de 35% dintre respondenți, comparativ cu 31% care au indicat un pahar de vin și 10% care au ales o baie fierbinte.

Aceste date provin însă din sondaje și trebuie interpretate ca atare. Ele nu demonstrează că exact șase minute de citit vor reduce stresul cu 68% în cazul fiecărei persoane.

Cititul poate avea legătură și cu empatia

Beneficiile observate nu se limitează la relaxare. Aproape două treimi dintre cititorii incluși într-un sondaj au declarat că lectura îi ajută să înțeleagă mai bine sentimentele altor persoane. Jumătate au spus că cititul i-a făcut mai deschiși față de credințe și opinii diferite de ale lor.

Autorii analizează și legătura dintre lectură și singurătate.

Într-un alt sondaj, realizat în cadrul unui program de lectură în grup și care a inclus aproape 2.000 de persoane, aproape trei sferturi dintre participanți au declarat că activitatea a avut un efect pozitiv asupra stării lor generale de bine. Peste 40% au spus că s-au simțit mai conectați cu alte persoane.

Tocmai de aceea, autorii consideră că participarea la cluburi de lectură ar putea aduce și beneficii sociale, pe lângă stimularea cognitivă oferită de citit.

Ce se întâmplă cu creierul pe măsură ce îmbătrânim

Unele dintre cele mai interesante date provin din cercetări care au urmărit persoane în vârstă timp de mai mulți ani.

Un studiu efectuat pe 801 persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani, urmărite în medie timp de aproximativ patru ani și jumătate, a constatat că activitățile cognitive precum cititul cărților, ziarelor și revistelor au fost asociate cu un risc cu 33% mai mic de boală Alzheimer.

O altă cercetare, care a urmărit 469 de persoane de cel puțin 75 de ani, a asociat cititul cu un risc cu 35% mai mic de demență pe parcursul perioadei de monitorizare de aproximativ cinci ani.

Din nou, aceste rezultate nu demonstrează că lectura previne boala Alzheimer sau alte forme de demență. Este posibil ca și alți factori legați de stilul de viață al persoanelor care citesc frecvent să contribuie la diferențele observate.

Beneficiile nu par rezervate persoanelor cu studii superioare

Nivelul de educație este asociat cu rezerva cognitivă, capacitatea creierului de a face față mai bine schimbărilor produse de îmbătrânire sau boală.

Lectura ar putea însă contribui la această rezervă chiar și în cazul persoanelor care au avut mai puține oportunități educaționale.

O cercetare pe aproape 2.000 de adulți de peste 64 de ani, urmăriți timp de 14 ani, a asociat cititul frecvent cu un declin cognitiv mai lent indiferent de nivelul de educație.

Autorii noii lucrări consideră aceste rezultate importante deoarece lectura este o activitate relativ accesibilă și poate fi continuată până la vârste înaintate.

Cititul din copilărie poate lăsa urme în creier

Efectele asociate lecturii apar și la celălalt capăt al vieții. O cercetare care a folosit date de la peste 10.000 de adolescenți a constatat că acei copii care începuseră să citească de plăcere de la vârste mici aveau, ulterior, performanțe mai bune în privința atenției și prezentau mai puține probleme de sănătate mintală și de comportament.

Ei dormeau, de asemenea, mai mult și petreceau mai puțin timp în fața ecranelor. Investigațiile prin imagistică cerebrală au evidențiat diferențe în regiuni ale creierului implicate în limbaj, control executiv, reglarea emoțiilor și cogniția socială. Asocierile au rămas vizibile și după luarea în calcul a unor factori precum venitul familiei și educația părinților.

Cercetătorii avertizează: asocierea nu înseamnă cauzalitate

Există o limitare importantă a noii lucrări: nu este un studiu experimental care să demonstreze că lectura produce direct toate aceste beneficii.

Autorii au reunit și interpretat rezultatele mai multor cercetări realizate prin metode diferite. Unele se bazează pe informații raportate chiar de participanți, iar mecanismele exacte prin care lectura ar putea influența sănătatea creierului nu sunt încă pe deplin cunoscute.

Nu se știe nici dacă o persoană care începe să citească frecvent abia la vârsta adultă va obține aceleași beneficii cerebrale observate la cei care au citit de plăcere încă din copilărie.

Dovezile disponibile indică însă o asociere consistentă între lectura de plăcere și reducerea stresului, o stare de bine mai bună, stimularea cognitivă și un declin cognitiv mai lent.

Cititul nu poate înlocui tratamentul pentru problemele de sănătate mintală și nici nu poate fi considerat o metodă de prevenire garantată a demenței. Dar, ca activitate accesibilă și stimulatoare pentru creier, autorii consideră că merită investigat mai atent ca instrument pentru construirea rezilienței și a rezervei cognitive de-a lungul vieții.

Sursă foto: Shutterstock