STUDIU: 86% dintre români cred că aerul din casă este mai curat decât cel de afară. Ce arată, de fapt, simptomele pe care le ignorăm

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Deși petrecem o mare parte din timp în propriile locuințe, calitatea aerului interior este rareori evaluată. Un studiu realizat în România arată că există o diferență semnificativă între modul în care oamenii percep aerul din casă și simptomele pe care le experimentează zi de zi.

Potrivit Barometrului Aerului din Casele Românilor 2026, 86% dintre respondenți consideră că aerul din propria locuință este la fel de curat sau chiar mai curat decât cel din exterior. În același timp, 43% dintre participanți spun că se confruntă cu probleme precum alergii, simptome respiratorii, iritații ale pielii, somn neodihnitor, oboseală sau dureri de cap.

Studiul sugerează că una dintre probleme este tocmai tendința de a considera aceste manifestări drept normale și de a le pune pe seama stresului, programului de lucru sau oboselii, fără a lua în calcul și mediul în care sunt petrecute orele de zi și de noapte.

Recomandări

Planta minune pe care puțini știu cum să o folosească! Poate calma vânătăile și durerile

La cât timp ar trebui să întorci salteaua pentru un somn mai bun?

Praful, nasul înfundat și oboseala de dimineață, simptome trecute cu vederea

Praful care se depune rapid pe mobilă este cea mai frecventă problemă observată de participanții la studiu. 51% dintre români spun că se confruntă cu această situație. În schimb, legătura dintre calitatea aerului și disconfortul resimțit în locuință nu este întotdeauna evidentă pentru cei afectați.

Datele arată că 38% dintre persoanele care raportează simptome precum alergii, somn agitat sau oboseală nu sunt preocupate de calitatea aerului din propria casă.

Fenomenul este și mai pronunțat în rândul generației Z. Dintre respondenții din această categorie care declară că întâmpină probleme acasă, 74% raportează cel puțin unul dintre simptomele analizate: alergii sau probleme respiratorii, dificultăți de adormire, somn neodihnitor, oboseală sau lipsă de energie. Procentul este cu 16 puncte procentuale peste media eșantionului.

Autorii studiului atrag însă atenția că această diferență nu demonstrează că tinerii sunt expuși unui aer mai poluat. Ea poate reflecta inclusiv o sensibilitate mai mare la simptome sau o disponibilitate mai mare de a le recunoaște și raporta.

„Aerul este unul dintre puținele elemente esențiale pentru sănătatea noastră pe care nu ne-am obișnuit să le evaluăm. Suntem atenți la apa pe care o bem și la ceea ce mâncăm, verificăm temperatura din casă, însă calitatea aerului o considerăm bună chiar dacă resimțim simptome și un disconfort evident. Studiul Ecovent ne arată că problema calității aerului din România nu este lipsa de preocupare pentru sănătate  este lipsa de informare. Prin acest studiu dorim să ajutăm românii să devină mai conștienți de importanța calității aerului din interior”, explică Andrei Agafița, Founder & CEO Ecovent.

Aerul condiționat nu înseamnă automat aer proaspăt

O altă concluzie a cercetării vizează confuzia dintre climatizare și ventilație. 30% dintre români consideră că aerul condiționat contribuie la îmbunătățirea calității aerului din încăpere. În București și Ilfov, proporția ajunge la 55%.

În realitate, un aparat de aer condiționat obișnuit are în principal rolul de a răci sau încălzi aerul și, în funcție de sistem, de a-l recircula și filtra. El nu este echivalentul unui sistem de ventilație care introduce aer proaspăt din exterior și evacuează aerul viciat.

Studiul mai arată că jumătate dintre gospodăriile analizate nu folosesc nicio soluție despre care autorii cercetării consideră că are un efect real asupra calității aerului. Alte 17% se bazează pe soluții precum plantele de interior, odorizantele sau lumânările parfumate.

În același timp, 53% dintre respondenți spun că nu știu ce este un sistem de ventilație cu recuperare de căldură.

Aerul din interior poate conține concentrații importante de poluanți

Importanța problemei este susținută și de date internaționale. Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA) avertizează că nivelurile unor poluanți pot fi mai mari în interior decât în exterior, iar în anumite situații aerul din locuințe poate fi de câteva ori mai poluat decât aerul exterior.

Situația poate fi relevantă în special în spațiile închise, slab ventilate sau recent renovate, unde pot exista surse multiple de poluanți, de la particule și alergeni până la compuși eliberați de anumite materiale și produse utilizate în locuință.

Totuși, trebuie făcută o distincție importantă: Barometrul Aerului din Casele Românilor 2026 nu a măsurat efectiv nivelul de poluare din locuințele participanților. Studiul analizează percepțiile și comportamentele declarate de respondenți și nu include măsurători de particule, dioxid de carbon sau umiditate.

„Calitatea aerului pe care îl respirăm este esențială pentru sănătate”

Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, atrage atenția că expunerea repetată la alergeni și particule din spațiile închise poate avea consecințe asupra sănătății respiratorii.

„Calitatea bună a aerului pe care îl respirăm este esențială pentru o sănătate optimă pe termen lung”, afirmă medicul, subliniind că oamenii tind să caute cauzele problemelor respiratorii mai ales în mediul exterior, deși petrec o parte importantă a timpului în spații închise.

Potrivit specialistului, expunerea prelungită la alergeni și particule chimice din interior poate contribui, în timp, la modificări ale căilor respiratorii și poate fi asociată cu boli respiratorii cronice, precum astmul sau bronhopneumopatia cronică obstructivă.

Umiditatea din locuință, un indicator simplu de urmărit

Un prim pas pentru evaluarea mediului interior poate fi monitorizarea temperaturii și umidității. Potrivit recomandărilor prezentate în cadrul proiectului, un nivel de umiditate relativă de aproximativ 40-60% este considerat optim pentru locuință.

Umiditatea prea scăzută poate favoriza uscarea și iritarea mucoaselor și a pielii, în timp ce valorile ridicate favorizează condensul și pot crea condiții propice pentru apariția mucegaiului.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Aerului Curat, sărbătorită pe 7 septembrie, Ecovent anunță și distribuirea gratuită a 1.000 de termohigrometre, pentru ca oamenii să poată monitoriza aceste valori în propriile locuințe.

Cum a fost realizat studiul

Barometrul Aerului din Casele Românilor 2026 a fost realizat de MKOR Consulting la inițiativa Ecovent, pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 55 de ani, din România.

Datele au fost colectate online, prin metoda CAWI, în perioada mai–iunie 2026, iar eșantionul a fost ponderat în funcție de gen, vârstă și distribuție geografică, conform datelor INS. Marja de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Este important de precizat că cercetarea reflectă percepții și comportamente declarate, nu măsurători directe ale calității aerului din locuințele respondenților.

Foto: shutterstock