Legătura dintre zahărul consumat la începutul vieții și riscul de cancer. Ce au descoperit cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu arată că un consum mai mic de zahăr în primele 1.000 de zile de viață poate fi asociat cu un risc mai redus de cancer și cu o îmbătrânire biologică mai lentă.

Un studiu publicat în august 2026 sugerează că reducerea consumului de zahăr în primele 1.000 de zile de viață ar putea avea efecte asupra sănătății la vârsta adultă. Cercetătorii au observat, în rândul persoanelor expuse în copilărie la raționalizarea zahărului, rate mai mici ale unor tipuri de cancer, un consum redus de zahăr și telomeri mai lungi.

Ce se întâmplă dacă un copil consumă mai puțin zahăr

Un gust dulce descoperit în copilărie poate deveni o preferință păstrată întreaga viață. O cercetare recentă sugerează că experiențele alimentare din primii ani ar putea influența nu doar alegerile alimentare, ci și sănătatea de la vârsta adultă. Studiul, publicat pe 4 august 2026 în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, a analizat datele a 64.761 de participanți din UK Biobank, născuți între 1951 și 1956.

Recomandări

De ce se întărește zahărul în recipient? Trucul simplu care îl poate face din nou fin…

Cum repari dulceața zaharisită în doar câteva minute? Trucul vechi pe care îl foloseau bunicile

Cercetătorii au folosit drept „experiment natural” încheierea bruscă a raționalizării zahărului din Marea Britanie, în septembrie 1953. Astfel, au putut compara persoane ale căror prime 1.000 de zile de viață s-au desfășurat în mare parte în perioada raționalizării cu persoane care au fost expuse ulterior la o cantitate mai mare de zahăr.

Participanții care au trăit primii ani sub raționalizare au prezentat, mai târziu, rate mai mici ale mai multor tipuri de cancer. Cea mai puternică asociere a fost observată în cazul cancerului de ficat și al cancerului căilor biliare intrahepatice, urmate de cancerul rectal, pulmonar, de prostată și de sân.

Cercetarea nu a fost un experiment clinic în care bebelușii să fie repartizați intenționat unei diete fără zahăr. Situația istorică le-a permis oamenilor de știință să studieze diferențele reale în ceea ce privește expunerea la zahăr în primii ani de viață.

De ce sunt importante primele 1.000 de zile

Primele 1.000 de zile, calculate din momentul concepției până la împlinirea vârstei de doi ani, reprezintă o perioadă sensibilă pentru creștere și dezvoltarea metabolismului. Dr. Palleti Siva Karthik Reddy, medic consultant la Elite Care Clinic, a explicat că alimentația din această etapă poate influența felul în care se dezvoltă organismul și modul în care acesta răspunde ulterior la alimente.

„Primele 1.000 de zile, de la concepție până la primii doi ani de viață, reprezintă o perioadă importantă pentru programarea metabolică și dezvoltarea organismului”, a declarat medicul.

În această etapă se formează numeroase mecanisme care țin de reglarea glicemiei, depozitarea grăsimilor, răspunsul imunitar și preferințele alimentare. De aceea, cercetătorii sunt interesați de efectele pe termen lung ale alimentației din copilăria timpurie.

Persoanele expuse la raționalizare au consumat mai puțin zahăr și la maturitate

Una dintre cele mai interesante observații ale studiului nu a fost legată direct de o tumoră sau de o singură cale metabolică, ci de comportamentul alimentar. Persoanele care au fost expuse la raționalizarea zahărului în primele 1.000 de zile au consumat mai puțin zahăr chiar și aproximativ cinci decenii mai târziu. De asemenea, acestea au raportat cantități mai mici de alimente și o alimentație mai variată.

Rezultatele ridică ipoteza că expunerea timpurie la mai puțin zahăr poate contribui la formarea preferințelor gustative. Cu alte cuvinte, persoanele obișnuite din copilărie cu alimente mai puțin dulci ar putea simți mai puțin nevoia de produse foarte zaharoase la maturitate.

Ce legătură au telomerii cu îmbătrânirea

Cercetătorii au observat și că persoanele din grupul expus la raționalizare aveau telomeri mai lungi. Telomerii sunt structuri protectoare aflate la capetele cromozomilor. În general, aceștia se scurtează pe măsură ce celulele se divid și organismul îmbătrânește.

Pe baza diferenței observate, cercetătorii au estimat că aceasta ar putea corespunde unei îmbătrâniri biologice cu aproximativ 2,2 ani mai lente. Totuși, rezultatul nu înseamnă că reducerea zahărului „întoarce” literalmente vârsta organismului cu doi ani. Telomerii reprezintă un marker biologic, nu un ceas care indică vârsta exactă a unei persoane.

Citește și: Ai renunțat la zahăr și mănânci sănătos, dar grăsimea abdominală nu dispare? 5 cauze mai puțin cunoscute care îți pot afecta talia

Studiul nu demonstrează că zahărul provoacă singur cancerul

Cercetarea oferă indicii mai puternice decât o simplă comparație observațională, deoarece autorii au folosit o schimbare istorică a sistemului de raționalizare. Acest „experiment natural” susține mai bine ipoteza unei legături de cauzalitate.

Cu toate acestea, rezultatele nu pot demonstra că zahărul, luat separat, a provocat toate diferențele observate. Persoanele care au trăit în perioada raționalizării au fost expuse unui mediu alimentar mai larg, nu doar unui consum redus de zahăr.

Studiul indică posibile mecanisme care implică metabolismul, inflamația cronică și activitatea sistemului imunitar. Aceste mecanisme nu trebuie însă prezentate drept dovadă că zahărul consumat direct provoacă un anumit tip de cancer.

Prin urmare, titlul „zahărul provoacă cancer” ar depăși concluziile reale ale cercetării.

Zahărul adăugat este principala problemă

Părinții nu trebuie să se teamă de zaharurile naturale din fructele întregi sau din lapte. Principala preocupare o reprezintă zahărul adăugat sau zaharurile libere din dulciuri, deserturi, băuturi îndulcite și alte produse foarte procesate.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să reprezinte mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic. Pentru beneficii suplimentare, proporția ar trebui redusă sub 5%.

În cazul copiilor mici, recomandările sunt și mai clare. OMS susține că zahărul nu ar trebui adăugat în alimentele oferite în perioada diversificării, iar Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite recomandă ca micuții sub doi ani să nu consume zahăr adăugat.

Scopul nu este o copilărie fără dulciuri

Dr. Reddy atrage atenția că rezultatele studiului nu trebuie transformate într-o regulă extremă. „Mesajul principal al acestei cercetări nu este, prin urmare, că zahărul este toxic sau că cei mici au nevoie de o dietă absolut lipsită de zahăr”, a spus medicul. „Este faptul că nivelul și tipul de zahăr la care sunt expuși copiii la începutul vieții ar putea conta mult mai mult decât am apreciat până acum.”

Pentru familii, concluzia practică nu este neapărat eliminarea completă a dulciurilor, ci formarea unor obiceiuri alimentare echilibrate. Alimentele mai puțin dulci pot deveni normale încă de la început, fără ca fiecare masă să fie asociată cu un desert. Fructele pot fi oferite fără a fi însoțite zilnic de dulciuri, iaurtul simplu nu are nevoie obligatoriu de zahăr, iar apa poate rămâne băutura de zi cu zi.

Mesajul cercetării este că experiențele alimentare din primii ani ar putea rămâne asociate cu organismul și cu preferințele gustative mult mai mult timp decât se credea.

Sursa: timesofindia.indiatimes.com

Sursa foto: Shutterstock