(P) Cinci semne discrete că țesutul de susținere a dinților este deja afectat

  • Publicat:
(P) Cinci semne discrete că țesutul de susținere a dinților este deja afectat

Parodontoza afectează gingia și osul care susțin dinții, iar primele semne apar cu mult înainte ca dintele să înceapă să se miște. Problema este că multe dintre ele sunt confundate cu lucruri banale și rămân ignorate luni sau chiar ani. Dacă știi la ce să fii atent, poți ajunge la stomatolog într-un moment în care tratamentul este mai simplu și șansele de a-ți păstra dinții sunt mult mai mari. Iată cinci semne care merită atenția ta.

Gingia sângerează la periaj

Sângele rămas în chiuvetă după periaj este trecut, de multe ori, la categoria „se mai întâmplă”. Periuța este cea care primește vina, periajul pare prea energic, iar ziua continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Gingia sănătoasă nu sângerează în timpul igienei zilnice, iar apariția acestui semn are, în cele mai multe cazuri, legătură cu inflamația produsă de placa bacteriană.

 

Dacă sângerarea revine frecvent, nu trebuie amânată consultația. Inflamația rămasă netratată poate ajunge și la țesuturile care fixează dinții în os, iar tratamentul devine mai complex pe măsură ce avansează parodontoza.

Dinții par mai lungi decât în trecut

Fotografiile făcute cu câțiva ani în urmă spun uneori mai multe decât oglinda. Dacă zâmbetul pare schimbat, iar rădăcina este mai vizibilă, înseamnă că gingia și-a modificat poziția. Dintele are aceeași dimensiune, însă țesutul care îl acoperă s-a retras treptat.

Pe lângă schimbarea aspectului, retracția gingivală aduce deseori sensibilitate la rece, cald sau dulce. Cu cât această modificare este evaluată mai devreme, cu atât există mai multe variante de tratament pentru protejarea țesuturilor de susținere.

Respirația își pierde imediat prospețimea

Periajul, apa de gură sau guma mentolată rezolvă problema pentru scurt timp, apoi revine mirosul neplăcut. Situația repetată zi de zi poate indica prezența bacteriilor care se acumulează sub linia gingiei și întrețin inflamația.

Respirația neplăcută are numeroase cauze, însă boala parodontală se află printre cele mai frecvente. Controlul stomatologic și igienizarea profesională ajută medicul să stabilească rapid dacă gingiile au nevoie de tratament.

Spațiile dintre dinți devin mai vizibile

Dacă spațiile dintre dinți par mai mari decât în trecut, schimbarea nu ține întotdeauna de poziția dinților. Boala parodontală afectează gingia și osul care îi susțin, iar pe măsură ce aceste țesuturi se retrag, aspectul zâmbetului începe să se modifice. În unele cazuri, pe lângă cariile dentare, apar mici spații în zone unde înainte dinții erau lipiți unul de celălalt.

Acest semn apare, de regulă, treptat și este ușor de trecut cu vederea dacă privești zâmbetul în fiecare zi. Medicul poate stabili rapid dacă modificarea are legătură cu boala parodontală, cu migrarea dinților sau cu o altă afecțiune care necesită tratament.

Sensibilitatea dentară este tot mai comună

Sensibilitatea dentară are mai multe cauze, iar boala parodontală se află printre ele. Pe măsură ce gingia se retrage, rădăcina rămâne mai expusă, iar dintele reacționează mai ușor la alimente și băuturi reci, calde, dulci sau acide. Dacă sensibilitatea apare frecvent sau devine mai intensă, merită investigată, chiar dacă durerea dispare după câteva secunde.

Consultația și radiografia permit evaluarea gingiei, a osului și a rădăcinii, astfel încât medicul poate identifica sursa problemei și poate recomanda tratamentul potrivit înainte ca afecțiunea să avanseze.

Parodontoza este descoperită, de multe ori, după ce gingia și osul au trecut deja prin schimbări importante. Din acest motiv, fiecare semn prezentat mai sus merită discutat cu medicul stomatolog, chiar dacă pare lipsit de importanță. Diagnosticul stabilit la timp și tratamentul început în stadiile incipiente sunt esențiale pentru păstrarea sănătății gingiilor și a dinților pentru cât mai mulți ani.

Tags: