(P) Alunițe, pete, mâncărimi sau leziuni care nu se vindecă: ce modificări ale pielii ar trebui evaluate de dermatolog

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pielea se schimbă permanent. Pot apărea pete, zone uscate, iritații, mici excrescențe sau alunițe noi, iar multe dintre aceste modificări sunt benigne. Problema este că aspectul unei leziuni nu permite întotdeauna unui pacient să își dea seama dacă este vorba despre ceva banal sau despre o problemă care necesită evaluare medicală.

O leziune care își schimbă forma sau culoarea, o zonă care sângerează fără un motiv clar, o rană care nu se vindecă, o erupție persistentă sau o mâncărime care revine sunt câteva dintre situațiile în care este indicat să nu amânăm evaluarea.

Un consult dermatologic nu este destinat doar problemelor estetice. Dermatologia se ocupă de bolile pielii, părului, unghiilor și mucoaselor și permite diferențierea între afecțiuni inflamatorii, alergice, infecțioase și leziuni care necesită investigații suplimentare.

Recomandări

Diaree, balonare sau arsuri în vacanță? 5 reguli simple care îți protejează digestia

Semnul din timpul somnului asociat cu demența și Parkinson. Poate apărea cu ani înaintea diagnosticului

O aluniță care se schimbă trebuie verificată

Majoritatea alunițelor sunt benigne și pot rămâne neschimbate ani sau chiar decenii. Tocmai schimbarea este unul dintre elementele importante pe care trebuie să le observăm.

O metodă simplă de autoevaluare este regula ABCDE:

A – Asimetrie: o jumătate a leziunii nu seamănă cu cealaltă.

B – Borduri: marginile devin neregulate, slab delimitate sau zimțate.

C – Culoare: apar mai multe nuanțe în interiorul aceleiași leziuni.

D – Diametru: dimensiunea poate fi un element de urmărit, însă o leziune suspectă nu trebuie ignorată doar pentru că are mai puțin de 6 mm.

E – Evoluție: alunița își modifică dimensiunea, forma, culoarea sau aspectul în timp.

Dintre aceste criterii, evoluția este deosebit de importantă. O aluniță care arată diferit față de celelalte de pe corp sau care începe să se schimbe merită evaluată.

Nu orice modificare înseamnă melanom sau alt tip de cancer cutanat. Regula ABCDE nu stabilește diagnosticul, ci ajută pacientul să identifice situațiile în care este indicată examinarea medicală.

Dacă observi o aluniță care și-a modificat forma, culoarea sau dimensiunea, dermatologul poate decide dacă este suficientă examinarea clinică, dacă este utilă dermatoscopia sau dacă sunt necesare alte investigații.

Leziunea care arată diferit față de toate celelalte

Nu toate leziunile suspecte respectă perfect regula ABCDE.

Un alt criteriu util este așa-numitul semn al „rățuștii celei urâte”: o pată sau o aluniță care arată evident diferit de celelalte leziuni de pe corp.

Dacă majoritatea alunițelor unei persoane seamănă între ele, iar una are altă culoare, altă formă sau alt comportament, diferența merită observată.

Același principiu este valabil și pentru o leziune nouă care apare și continuă să crească.

O leziune care sângerează fără să fie traumatizată

Pielea poate sângera după o zgârietură, o tăietură sau un traumatism. Situația este diferită atunci când o leziune:

• sângerează spontan;
• face crustă în mod repetat;
• se vindecă și apoi reapare;
• se ulcerează;
• crește progresiv;
• devine dureroasă sau sensibilă.

O asemenea modificare nu indică automat o afecțiune malignă. Există numeroase cauze dermatologice benigne care pot determina sângerarea sau inflamarea unei zone.

Totuși, leziunile care sângerează fără un traumatism evident sau care nu se vindecă trebuie evaluate, deoarece și unele forme de cancer cutanat se pot manifesta astfel.

O rană care nu se vindecă

O zgârietură sau o mică leziune superficială ar trebui să evolueze spre vindecare. Dacă o zonă persistă săptămâni, se închide și reapare sau formează repetat crustă, simpla așteptare nu este întotdeauna cea mai bună soluție.

O leziune persistentă poate avea cauze foarte diferite: inflamație, infecție, traumatizare repetată, probleme dermatologice cronice sau, mai rar, o leziune tumorală.

Important nu este ca pacientul să stabilească singur cauza, ci să observe că evoluția nu este normală.

Mâncărimea persistentă nu este întotdeauna doar „piele uscată”

Pruritul, termenul medical pentru mâncărime, este foarte frecvent. Poate apărea din cauza pielii uscate, a unei dermatite de contact, a eczemei, a unei reacții alergice sau a altor afecțiuni dermatologice.

Este util un consult atunci când mâncărimea:

• persistă sau revine frecvent;
• afectează somnul;
• este însoțită de erupție;
• determină răni prin scărpinare;
• apare împreună cu vezicule, cruste sau descuamare;
• afectează suprafețe mari ale corpului;
• nu se ameliorează după eliminarea unui posibil factor iritant.

Scărpinarea repetată poate întreține inflamația și poate leza suplimentar pielea. În plus, erupții cu aspect asemănător pot avea cauze diferite și pot necesita tratamente diferite.

Pete roșii sau maronii care persistă

Culoarea unei pete nu stabilește diagnosticul.

O zonă roșie poate fi provocată de iritație, dermatită, infecție sau inflamație. O pată maronie poate fi o modificare benignă de pigment, o keratoză, o aluniță sau o altă leziune.

Mai importante decât culoarea în sine sunt:

• apariția recentă;
• creșterea progresivă;
• modificarea formei;
• schimbarea culorii;
• marginile neregulate;
• apariția crustelor;
• sângerarea;
• persistența.

O fotografie realizată atunci când observi prima dată leziunea poate fi utilă pentru a vedea ulterior dacă aceasta s-a modificat.

Excrescențele nu sunt toate „negi”

Formațiunile reliefate ale pielii sunt frecvente și multe dintre ele sunt benigne. Pacienții folosesc însă adesea termenul „neg” pentru leziuni foarte diferite.

Pot exista veruci virale, keratoze seboreice, fibroame moi, nevi reliefați sau alte tipuri de formațiuni.

De aceea, arderea, tăierea sau aplicarea unor soluții cumpărate fără diagnostic poate fi o idee proastă, mai ales dacă nu este clar ce tip de leziune este.

Dermatologul poate stabili dacă formațiunea are aspect tipic benign sau dacă este necesară examinarea suplimentară.

Ce rol are dermatoscopia

Pentru anumite alunițe și leziuni pigmentare, dermatologul poate folosi dermatoscopul, un instrument optic care permite observarea unor structuri ale pielii care nu sunt vizibile suficient de bine cu ochiul liber.

Examinarea este neinvazivă și nedureroasă.

Dermatoscopia poate ajuta medicul să diferențieze leziunile tipice de cele care necesită monitorizare, excizie sau investigații suplimentare. Nu orice aluniță trebuie îndepărtată și nu orice leziune necesită biopsie.

Decizia se ia după evaluarea medicală.

Nu ignora scalpul, tălpile și unghiile

Autoexaminarea pielii nu ar trebui să însemne doar verificarea feței, brațelor și abdomenului.

Modificări relevante pot apărea și:

• pe scalp;
• în spatele urechilor;
• pe spate;
• între degete;
• pe palme;
• pe tălpi;
• în jurul și sub unghii.

O dungă pigmentată nou apărută sub o unghie, mai ales dacă se modifică, trebuie de asemenea evaluată. Nu înseamnă automat melanom, dar diagnosticul nu trebuie stabilit prin comparație cu fotografii găsite pe internet.

Când este bine să nu amâni consultul

Evaluarea dermatologică este cu atât mai importantă dacă observi:

• o aluniță care se modifică;
• o leziune nouă care crește;
• o pată care arată diferit față de celelalte;
• sângerare fără traumatism evident;
• o rană care nu se vindecă;
• o leziune care se vindecă și reapare;
• modificări persistente de culoare sau suprafață;
• durere sau mâncărime persistentă într-o leziune;
• o dungă pigmentată nouă sub unghie.

Aceste semne nu reprezintă un diagnostic și cele mai multe persoane evaluate pentru o modificare a pielii nu vor avea neapărat o afecțiune gravă. Rolul consultației este tocmai acela de a face diferența între leziunile care pot fi urmărite și cele care necesită investigații sau tratament.

Ce merită urmărit acasă

Este util să îți cunoști pielea și aspectul obișnuit al alunițelor tale. Modificările devin mai ușor de observat atunci când știi cum arătau anterior.

Poți urmări:

• apariția unor leziuni noi;
• schimbarea alunițelor existente;
• zonele care sângerează repetat;
• erupțiile care nu dispar;
• leziunile care cresc;
• rănile care nu se vindecă.

Fotografiile periodice pot fi utile pentru comparație, în special în cazul unei leziuni pe care medicul recomandă să o monitorizezi.

Autoexaminarea nu înlocuiește însă evaluarea dermatologică. O fotografie sau o căutare online nu pot confirma natura unei leziuni.

Pielea transmite semnale care merită observate

Cele mai multe pete, alunițe și excrescențe ale pielii sunt benigne. Tocmai de aceea nu este util nici să tratăm fiecare modificare ca pe o urgență, nici să ignorăm orice schimbare.

Criteriul cel mai util este evoluția.

O leziune care apare, crește, își schimbă forma sau culoarea, sângerează, produce simptome sau nu se vindecă merită evaluată medical. Dermatologul poate stabili dacă este vorba despre o afecțiune benignă, dacă este necesară monitorizarea sau dacă sunt indicate investigații suplimentare.

Identificarea la timp a modificărilor relevante permite stabilirea diagnosticului și alegerea conduitei potrivite, fără presupuneri și fără tratamente aplicate la întâmplare.