De ce te enervează atât de tare oamenii care vorbesc foarte încet? Ce spune psihologia despre această reacție

Te enervează persoanele care vorbesc foarte încet, fac pauze lungi sau ajung greu la subiect? Află de ce această reacție poate avea legătură cu răbdarea, stresul și modul în care creierul procesează informația.
  • Publicat:
De ce te enervează atât de tare oamenii care vorbesc foarte încet? Ce spune psihologia despre această reacție
De ce te enervează atât de tare oamenii care vorbesc foarte încet? Ce spune psihologia despre această reacție

Ți se întâmplă să simți că îți pierzi răbdarea atunci când cineva vorbește foarte încet? Poate persoana din fața ta face pauze lungi, își caută cuvintele sau repetă aceeași idee, iar tu simți că trebuie să depui un efort pentru a rămâne atent.

Pentru unii oameni, ritmul lent al unei conversații este doar o particularitate de comunicare. Pentru alții, poate deveni surprinzător de iritant.

Reacția nu înseamnă neapărat că ești o persoană nerăbdătoare sau lipsită de empatie. Felul în care reacționăm la ritmul de vorbire al celorlalți poate fi influențat de nivelul nostru de stres, de așteptările pe care le avem într-o conversație, de nevoia de eficiență și chiar de modul în care creierul procesează informația.

Ritmul lent poate crea senzația că pierzi timpul

Una dintre explicațiile simple ține de așteptarea privind durata conversației.

Dacă ești obișnuit să primești informația rapid, iar interlocutorul vorbește mult mai lent decât tine, apare o diferență între ritmul pe care îl anticipezi și cel care se întâmplă în realitate.

Nu este neapărat vorba despre faptul că persoana respectivă spune ceva greșit. Problema poate fi percepția că informația ajunge prea greu.

Acest lucru este cu atât mai evident atunci când ești la serviciu, ai multe lucruri de făcut sau simți că te grăbești.

Creierul nu reacționează doar la ceea ce spune interlocutorul, ci și la cât de repede ajunge la informația pe care o aștepți.

Stresul îți poate scurta răbdarea

Când suntem stresați, avem tendința de a tolera mai greu lucrurile pe care, într-o stare de calm, le-am ignora.

O conversație lentă poate deveni astfel încă un stimul care ne solicită răbdarea.

Imaginează-ți că ai dormit prost, ai avut o zi aglomerată, ai multe deadline-uri și primești un telefon de la cineva care vorbește extrem de lent. Același ritm care într-o zi liniștită nu te-ar deranja poate deveni brusc insuportabil.

De aceea, uneori problema nu este atât persoana din fața ta, cât nivelul de resurse mentale pe care îl mai ai în acel moment.

De ce te enervează mai mult când știi deja ce urmează să spună?

Un alt factor important poate fi senzația de predictibilitate.

Dacă interlocutorul începe o poveste și tu îți dai seama rapid unde vrea să ajungă, dar trebuie să aștepți minute întregi până termină explicația, apare o discrepanță între ceea ce creierul tău a anticipat și ritmul real al conversației.

Cu cât consideri informația mai simplă sau mai previzibilă, cu atât ritmul lent poate părea mai frustrant.

De aici apare uneori senzația:

„Am înțeles deja ce vrei să spui. De ce durează atât?”

Poate fi legat și de nevoia de eficiență

Unele persoane sunt foarte orientate către eficiență și preferă comunicarea directă.

Pentru ele, o conversație ideală înseamnă:

  • ideea principală;
  • explicația necesară;
  • concluzia;
  • trecerea la următorul subiect.

Când interlocutorul introduce multe detalii, face pauze sau se abate de la subiect, persoana poate simți că timpul îi este consumat inutil.

Asta nu înseamnă că stilul rapid este „mai bun”. Este pur și simplu un stil diferit de comunicare.

O persoană care vorbește lent poate avea nevoie de mai mult timp pentru a-și formula ideile, poate fi mai atentă la cuvintele folosite sau poate prefera să construiască explicația pas cu pas.

Nu toți oamenii procesează și comunică la fel

Ritmul vorbirii este influențat de numeroși factori: personalitate, obiceiuri, context, limbă, emoții și chiar situația în care are loc conversația.

Unii oameni gândesc cu voce tare și își formulează ideea pe măsură ce vorbesc. Alții preferă să se oprească, să se gândească și apoi să continue.

Așadar, o pauză lungă nu înseamnă neapărat că persoana nu știe ce vrea să spună.

Uneori este pur și simplu modul ei de a procesa informația.

De ce te poate enerva mai tare o persoană care vorbește lent decât una care vorbește mult?

Sunt două lucruri diferite.

O persoană poate vorbi foarte mult, dar într-un ritm alert, iar creierul tău primește constant informație.

În schimb, când cineva vorbește lent și face pauze între idei, poți avea senzația că trebuie să aștepți pentru fiecare informație.

În special dacă ești obișnuit cu un ritm rapid, pauzele pot fi percepute ca întreruperi ale fluxului conversației.

Uneori, iritarea spune ceva și despre tine

Dacă observi că te enervează aproape instantaneu orice persoană care vorbește lent, merită să te întrebi ce anume te deranjează.

Este ritmul în sine?

Sau senzația că pierzi timpul?

Te deranjează faptul că trebuie să aștepți?

Simți nevoia ca lucrurile să se întâmple rapid?

Îți este greu să stai într-o situație în care nu deții controlul asupra ritmului?

Răspunsurile pot fi interesante, pentru că reacția poate avea legătură cu propriul tău nivel de toleranță la incertitudine, frustrare sau așteptare.

Telefonul și internetul ne-au obișnuit cu viteza

Există și un context modern care merită luat în calcul.

Suntem obișnuiți să primim informații aproape instantaneu: videoclipuri scurte, mesaje, notificări, rezultate de căutare, răspunsuri rapide.

Pe platformele sociale, conținutul este adesea consumat într-un ritm foarte rapid, iar oamenii pot derula mai departe dacă informația nu îi interesează imediat.

În acest context, o conversație în care cineva are nevoie de timp pentru a-și formula ideile poate părea neobișnuit de lentă.

Nu înseamnă însă că ritmul natural al unei persoane trebuie să se adapteze permanent vitezei cu care consumăm conținut digital.

Când devine problema una de comunicare?

Iritarea este una. Modul în care alegem să reacționăm este altceva.

Dacă începi să întrerupi constant interlocutorul, îi termini propozițiile, îi spui „hai, spune mai repede” sau îi transmiți că te plictisește, conversația poate deveni neplăcută pentru amândoi.

Mai ales la serviciu, într-o relație sau într-o situație în care trebuie să colaborezi cu persoana respectivă, diferența de ritm poate genera conflicte inutile.

Uneori este suficient să îi acorzi câteva secunde în plus.

Cum îți poți controla reacția?

Nu trebuie să te forțezi să îți placă un ritm de vorbire care te irită. Dar poți încerca să separi senzația de iritare de comportamentul pe care îl ai.

Un truc simplu este să îți dai seama când apare gândul:

„Se mișcă prea încet.”

În loc să reacționezi imediat, încearcă să te concentrezi pe conținutul conversației.

Dacă ești foarte grăbit, poți formula politicos ceea ce ai nevoie:

„Am foarte puțin timp acum. Putem merge direct la ideea principală?”

Este mult mai eficient decât să îl presezi pe celălalt să vorbească mai repede.

Când ritmul lent poate avea o altă explicație

Dacă o persoană care vorbea în mod normal începe brusc să vorbească mult mai lent, caută cuvintele, are dificultăți în exprimare sau prezintă și alte modificări neurologice, situația nu trebuie interpretată pur și simplu ca o „personalitate lentă”.

O schimbare bruscă și neobișnuită a vorbirii poate necesita evaluare medicală, mai ales dacă apare împreună cu slăbiciune, amorțeală, confuzie, tulburări de vedere sau alte simptome neurologice.

În schimb, dacă persoana a avut dintotdeauna un ritm mai lent de vorbire, cel mai probabil este pur și simplu stilul său de comunicare.

Nu este neapărat despre celălalt

Data viitoare când simți că îți pierzi răbdarea pentru că cineva vorbește foarte încet, merită să te întrebi:

„Mă deranjează cu adevărat ritmul lui sau sunt eu foarte obosit, stresat ori grăbit acum?”

Uneori, răspunsul poate fi surprinzător.

Pentru că iritarea pe care o simțim într-o conversație nu este întotdeauna o măsură a comportamentului celeilalte persoane. Poate fi și o oglindă a propriei noastre stări, așteptări și toleranțe în acel moment.

FOTO: Shutterstock

Alice Moisescu - Web-Editor
Pasiunea mea pentru frumos a început în adolescență, printre revistele Vogue și pălăriile vintage ale bunicii. Astăzi, am transformat acea fascinație într-o misiune: aceea de a te ajuta să-ți găsești propriul stil și să trăiești frumos. Pentru a înțelege secretele din spatele hainelor, ...
citește mai mult