Un rezultat bun la colesterol este, fără îndoială, o veste bună. Dar nu înseamnă că arterele sunt automat sănătoase și nici că riscul de infarct este eliminat. Medicii atrag atenția că sănătatea cardiovasculară este influențată de mult mai mulți factori decât nivelul colesterolului din sânge.
Un infarct apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat brusc. Colesterolul poate contribui la acest proces, prin formarea plăcilor de aterom în artere, însă nu este singura cauză.
Hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, excesul ponderal, sedentarismul, bolile renale, inflamația cronică, vârsta și istoricul familial de boli cardiovasculare pot influența semnificativ riscul.
Colesterolul este necesar organismului pentru producerea hormonilor și formarea celulelor. Problema apare atunci când anumite particule care transportă colesterolul contribuie la acumularea plăcilor de aterom în pereții arterelor.
În timp, aceste depozite pot îngusta vasele de sânge. Mai periculos este însă momentul în care o placă devine instabilă și se rupe. Organismul formează un cheag în zona respectivă, iar acesta poate bloca brusc circulația sângelui către inimă.
De aceea, o analiză de sânge care arată un colesterol total „normal” nu poate spune singură dacă arterele sunt complet lipsite de plăci.
Mai mult, nu există o singură valoare a colesterolului LDL care să fie considerată ideală pentru absolut toate persoanele. Ținta poate varia în funcție de vârstă, diabet, istoricul cardiovascular și ceilalți factori de risc.
Citește și: Colesterolul mărit și valorile normale pentru HDL și LDL
Arterele sunt influențate în permanență de presiunea sângelui, nivelul glicemiei și procesele inflamatorii.
Hipertensiunea menținută ani la rând poate deteriora pereții vaselor de sânge, în timp ce diabetul și rezistența la insulină favorizează procesele implicate în ateroscleroză. Fumatul afectează vasele și crește, de asemenea, tendința de formare a cheagurilor.
Problema este că multe dintre aceste afecțiuni pot evolua fără simptome evidente. O persoană poate avea o greutate normală, poate face sport și se poate simți bine, dar să aibă totuși tensiune arterială crescută sau valori anormale ale glicemiei.
Un studiu amplu publicat recent în The Lancet, care a analizat date din 110 de anchete naționale de sănătate și aproape 978.500 de persoane din șapte țări, subliniază complexitatea factorilor metabolici și modul în care aceștia diferă în funcție de vârstă și indicele de masă corporală.
Concluzia importantă nu este că greutatea sau colesterolul pot fi ignorate, ci că niciunul dintre acești indicatori nu poate descrie singur riscul cardiovascular al unei persoane.
Există persoane care au un stil de viață sănătos, nu fumează și au analize aparent bune, dar dezvoltă totuși boli cardiovasculare. Istoricul familial poate explica, în parte, această situație.
Persoanele ai căror părinți sau frați au dezvoltat boli cardiovasculare la o vârstă tânără pot avea un risc ereditar mai mare. Genele pot influența tensiunea arterială, metabolismul lipidelor, riscul de diabet și alte mecanisme implicate în apariția bolilor cardiovasculare.
Un alt factor care poate trece neobservat la analizele obișnuite este lipoproteina(a), cunoscută sub denumirea Lp(a). Nivelul acesteia este influențat în mare măsură genetic și poate contribui la riscul cardiovascular, însă nu este inclus în toate profilurile lipidice de rutină.
Acest lucru nu înseamnă că orice persoană cu un colesterol normal are nevoie de investigații suplimentare. În schimb, un istoric familial puternic, apariția unei boli cardiovasculare la o vârstă neobișnuit de tânără sau existența mai multor factori de risc pot determina medicul să recomande o evaluare mai amănunțită.
Primul pas este să nu consideri colesterolul singur drept un „certificat” de sănătate cardiovasculară.
Este important să verifici periodic:
Și alimentația contează. Un model alimentar bazat pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe și surse adecvate de proteine este mai important decât căutarea unui singur „superaliment” pentru inimă. În același timp, este recomandată limitarea excesului de grăsimi saturate, zaharuri adăugate și sare.
Activitatea fizică regulată contribuie la menținerea unei tensiuni arteriale și a unui metabolism sănătos chiar și atunci când obiectivul nu este slăbirea.
Fumatul rămâne unul dintre factorii de risc cardiovascular asupra căruia intervenția poate avea un impact major. Renunțarea la tutun este benefică pentru sănătatea inimii indiferent de nivelul colesterolului.
Somnul nu trebuie nici el neglijat. Pentru majoritatea adulților, aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte reprezintă un obiectiv rezonabil.
Un colesterol bun nu trebuie să determine o persoană să ignore simptomele cardiovasculare.
Presiunea sau durerea în piept, senzația de strângere, dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața, amețeala sau durerea care se extinde către braț, umăr, spate, gât ori maxilar pot fi semne ale unui infarct și necesită evaluare medicală de urgență.
Simptomele nu sunt identice la toate persoanele, iar absența unui colesterol crescut nu exclude un eveniment cardiovascular acut.
„Da, o persoană poate face infarct chiar dacă nivelul colesterolului se află în limite normale. Colesterolul este un factor de risc important, dar nu este singurul”, explică dr. L.K. Jha, cardiolog, citat de Times of India.
Potrivit medicului, hipertensiunea, diabetul, fumatul, obezitatea, stresul cronic, sedentarismul, istoricul familial și vârsta pot contribui la apariția plăcilor de aterom și la riscul de infarct.
Prin urmare, întrebarea corectă nu este doar „Am colesterolul normal?”, ci „Care este riscul meu cardiovascular în ansamblu?”
Un nivel normal al colesterolului rămâne un lucru pozitiv și controlul LDL este o componentă importantă a prevenirii bolilor cardiovasculare. Dar protejarea inimii presupune evaluarea și gestionarea tuturor factorilor de risc, nu doar a unei singure valori din buletinul de analize.
Foto: shutterstock
Surse: