Sughițul care revine mereu nu trebuie ignorat. Medicii explică când poate ascunde o problemă neurologică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sughițul este una dintre cele mai comune reacții involuntare ale organismului. De cele mai multe ori apare după o masă copioasă, după consumul de băuturi carbogazoase sau atunci când mâncăm prea repede și dispare de la sine în câteva minute. Tocmai din acest motiv, puțini oameni îi acordă atenție.

Medicii atrag însă atenția că există situații în care sughițul repetitiv sau persistent nu este doar o neplăcere trecătoare. Dacă revine frecvent, durează foarte mult sau este însoțit de alte simptome, acesta poate indica o afecțiune care necesită investigații, inclusiv una de natură neurologică.

De ce apare sughițul

Sughițul apare atunci când diafragma, principalul mușchi implicat în respirație, se contractă brusc și involuntar. Imediat după această contracție, corzile vocale se închid rapid, producând sunetul caracteristic.

Recomandări

Copilul tău mijește ochii sau se apropie de ecran? Semnele care pot indica miopie

Peștele în perioada postului: cele mai bune alegeri din punct de vedere nutrițional

În majoritatea cazurilor, episoadele sunt provocate de factori banali, precum:

• mâncatul prea repede;
• mesele foarte abundente;
• băuturile carbogazoase;
• schimbările bruște de temperatură;
• consumul de alcool;
• emoțiile intense sau stresul.

Aceste episoade sunt considerate normale și dispar fără tratament.

Când începe să devină un motiv de îngrijorare

Situația se schimbă atunci când sughițul persistă.

Medicii clasifică episoadele în funcție de durata lor:

• sughiț acut – durează câteva minute sau ore;
• sughiț persistent – durează mai mult de 48 de ore;
• sughiț intratabil – persistă peste o lună.

Atât sughițul persistent, cât și cel intratabil necesită evaluare medicală, deoarece pot ascunde o problemă de sănătate care trebuie identificată și tratată.

Legătura surprinzătoare cu sistemul nervos

Mulți oameni asociază sughițul exclusiv cu stomacul sau digestia. În realitate, reflexul care produce sughițul implică mai multe structuri importante ale sistemului nervos.

Potrivit neurologului Dr. Shubha Subramanian, acesta este controlat de un circuit complex care include:

• diafragma;
• nervul vag;
• nervul frenic;
• trunchiul cerebral (brainstem).

Orice perturbare a acestui circuit poate duce la apariția unor episoade repetate sau de lungă durată.

Ce boli neurologice pot provoca sughiț persistent

Deși sunt situații rare, anumite afecțiuni neurologice pot avea ca simptom sughițul persistent.

Printre acestea se numără:

• accidentul vascular cerebral care afectează trunchiul cerebral;
• scleroza multiplă;
• neuromielita optică;
• tumorile cerebrale;
• infecțiile sistemului nervos central, precum meningita.

În toate aceste cazuri, este afectată zona responsabilă de controlul reflexului sughițului, ceea ce poate duce la apariția unor episoade repetate și dificil de controlat.

Nu orice sughiț înseamnă o boală neurologică

Specialiștii subliniază că nu trebuie trasă imediat concluzia că un episod de sughiț indică o afecțiune gravă. Din contră, cele mai multe cazuri au cauze digestive sau sunt provocate de obiceiuri alimentare.

Important este contextul. Dacă sughițul apare fără un motiv evident, revine frecvent sau este însoțit de alte simptome neurologice, investigațiile devin necesare.

Ce simptome asociate nu trebuie ignorate

Medicii recomandă prezentarea cât mai rapidă la medic dacă sughițul persistent este însoțit de:

• slăbiciune la nivelul membrelor;
• tulburări de vorbire;
• dificultăți la înghițire;
• amețeli severe;
• dureri de cap intense;
• modificări de vedere;
• tulburări de echilibru.

Aceste manifestări pot sugera o problemă neurologică care necesită evaluare de urgență.

Cum stabilesc medicii cauza

Atunci când un pacient se prezintă cu sughiț persistent, medicul începe printr-o discuție detaliată despre istoricul simptomelor.

Sunt analizate:

• durata episoadelor;
• frecvența lor;
• eventualele boli cunoscute;
• medicamentele administrate;
• existența altor simptome.

Urmează examenul clinic, iar dacă există suspiciunea unei cauze neurologice, pot fi recomandate investigații imagistice, precum RMN sau tomografie computerizată.

Scopul nu este tratarea sughițului în sine, ci identificarea afecțiunii care îl provoacă.

Există și alte cauze

Nu doar bolile neurologice pot provoca sughiț persistent.

Printre alte cauze posibile se numără:

• refluxul gastroesofagian;
• iritațiile nervului vag;
• afecțiuni pulmonare;
• boli hepatice;
• insuficiența renală;
• unele medicamente.

De aceea, evaluarea medicală este importantă pentru stabilirea diagnosticului corect.

Ce poți face acasă

Pentru episoadele obișnuite, care durează doar câteva minute, pot fi încercate metode simple precum:

• ținerea respirației pentru câteva secunde;
• consumul lent al unui pahar cu apă rece;
• evitarea meselor foarte abundente;
• reducerea băuturilor carbogazoase și a alcoolului.

Aceste metode pot întrerupe reflexul sughițului, însă nu sunt eficiente în cazul episoadelor persistente cauzate de o afecțiune medicală.

Concluzia medicilor

Sughițul este, în majoritatea cazurilor, o reacție benignă și trecătoare. Totuși, atunci când persistă mai mult de 48 de ore, revine frecvent fără un motiv evident sau este însoțit de simptome neurologice, nu trebuie ignorat.

Deși astfel de situații sunt rare, ele pot reprezenta primul semn al unei afecțiuni care implică sistemul nervos. În aceste cazuri, consultul medical și investigațiile recomandate de specialist sunt esențiale pentru identificarea și tratarea cauzei reale.

Sursă foto: Shutterstock