În fiecare an, pe 20 iulie, credincioșii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante figuri ale Vechiului Testament. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox și ocupă un loc aparte în tradiția românească, fiind însoțită de numeroase obiceiuri și credințe populare transmise din generație în generație.
În imaginarul popular, Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor, stăpânul ploilor, al tunetelor și al fulgerelor. De aceea, ziua dedicată lui este privită cu mult respect, iar mulți români păstrează și astăzi tradițiile despre care se spune că aduc sănătate, belșug și noroc.
Sfântul Ilie a trăit cu aproximativ opt secole înainte de nașterea lui Iisus Hristos și este cunoscut ca unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament. Potrivit Sfintei Scripturi, el a luptat împotriva idolatriei și i-a îndemnat pe oameni să se întoarcă la credința în Dumnezeu.
Biblia relatează că, pentru a pedepsi poporul care se îndepărtase de credință, Sfântul Ilie s-a rugat ca ploaia să înceteze. Astfel, asupra ținutului s-a abătut o secetă care a durat trei ani și jumătate. Tot prin rugăciunile sale, cerurile s-au deschis din nou, iar ploaia a revenit, salvând oamenii și recoltele. Din acest motiv, tradiția îl consideră pe Sfântul Ilie drept cel care poate aduce sau opri ploile.
În folclorul românesc există numeroase legende care explică fenomenele meteo din această perioadă. Se spune că Sfântul Ilie străbate cerul într-un car de foc și lovește cu biciul său duhurile rele. Tunetele ar reprezenta zgomotul roților carului, iar fulgerele sunt considerate loviturile biciului cu care alungă răul.
Din această credință s-a născut și obiceiul ca oamenii să poarte asupra lor ramuri de salcie sfințită, despre care se spune că oferă protecție împotriva trăsnetelor și a furtunilor puternice.
Ziua Sfântului Ilie este și un moment dedicat pomenirii celor adormiți. În multe zone ale țării, credincioșii împart de pomană fructe de sezon, în special mere și prune, dar și colaci, miere, apă și flori.
Apicultorii respectă un obicei vechi și duc la biserică primele borcane cu miere din recolta anului pentru a fi binecuvântate. Potrivit tradiției, acest gest este menit să aducă spor în stupină, să protejeze albinele și să asigure o recoltă bogată în anii următori.
Conform credințelor populare, ziua de 20 iulie trebuie petrecută în liniște și cu rugăciune. Se spune că persoanele care evită conflictele și îi iartă pe cei din jur vor avea parte de pace și noroc în perioada următoare.
Există și convingerea că o ceartă începută chiar de Sfântul Ilie poate lăsa urme mult timp, motiv pentru care oamenii încearcă să evite discuțiile aprinse și tensiunile din familie.
Totodată, mulți credincioși participă la Sfânta Liturghie și aprind lumânări pentru sănătatea celor dragi și pentru protecția gospodăriei împotriva furtunilor și a grindinei.
În tradiția românească, sărbătoarea Sfântului Ilie este una în care se evită muncile grele, atât în gospodărie, cât și la câmp. Se spune că respectarea acestei zile ferește recoltele de pagube și locuințele de incendii sau alte nenorociri provocate de vremea rea.
De asemenea, o superstiție răspândită spune că nu este bine să se folosească cuțitul pentru a tăia diferite alimente, deoarece acest gest ar putea atrage grindina și furtunile în zilele următoare. Chiar dacă astfel de credințe nu au o bază religioasă, ele continuă să fie respectate în numeroase comunități rurale.
Pentru mulți români, Sfântul Ilie rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale verii, un prilej de rugăciune, recunoștință și respect față de tradițiile care au însoțit această zi de-a lungul secolelor.
foto: alba24.ro