De ce Europa se încălzește mai repede decât restul lumii? Paradoxul aerului mai curat explicat de cercetători

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Europa traversează o perioadă de încălzire accelerată, iar explicația oferită de oamenii de știință pare, la prima vedere, surprinzătoare. Deși reducerea poluării atmosferice a adus beneficii importante pentru sănătate și mediu, aceasta a contribuit și la scoaterea în evidență a efectelor încălzirii globale.

Un studiu publicat în Geophysical Research Letters arată că Europa se încălzește de aproape trei ori mai repede decât media globală, iar unul dintre motive este dispariția treptată a aerosolilor care reflectau radiația solară.

Europa se încălzește într-un ritm fără precedent

Potrivit cercetătorilor, temperatura medie a verilor din Europa de Vest a crescut cu aproximativ 2,3 grade Celsius din 1980, în timp ce temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 0,8 grade Celsius în aceeași perioadă.

Recomandări

Încălzirea globală, un pericol pentru piele! Dermatologii recomandă fotoprotecţie din aprilie

OMM avertizează: temperatura globală ar putea depăși pragul de +1,5°C între 2025 și 2029 / VIDEO

Diferența este semnificativă și i-a determinat pe climatologi să caute explicații suplimentare față de efectul bine cunoscut al gazelor cu efect de seră.

Cum influențează aerul mai curat încălzirea

Timp de zeci de ani, centralele pe cărbune, industria și alte activități au emis în atmosferă aerosoli de sulfat. Aceste particule reflectau o parte din radiația solară înapoi în spațiu, reducând temporar cantitatea de căldură care ajungea la suprafața Pământului.

Pe măsură ce statele europene au impus reguli mai stricte privind poluarea, concentrația acestor particule a scăzut considerabil. Aerul a devenit mai curat, însă a dispărut și acest efect temporar de răcire.

Rezultatul este că încălzirea provocată de gazele cu efect de seră este resimțită astăzi mult mai intens.

Rolul undelor Rossby în valurile de căldură

Studiul evidențiază și importanța undelor Rossby, oscilații naturale ale curentului jet din emisfera nordică.

În anumite condiții, aceste unde devin aproape staționare și favorizează apariția unor „cupole de căldură”, blocând circulația normală a maselor de aer. Astfel, aerul rece pătrunde mai greu, iar temperaturile extreme persistă zile sau chiar săptămâni.

Acest mecanism explică de ce valurile de căldură din Europa sunt tot mai frecvente și mai intense.

Modelele climatice au subestimat fenomenul

Autorii cercetării spun că numeroase modele climatice au estimat corect influența gazelor cu efect de seră, însă au acordat o importanță prea mică modificărilor circulației atmosferice.

După recalibrarea modelelor pentru a include mai fidel comportamentul undelor Rossby, rezultatele au fost mult mai apropiate de temperaturile observate în realitate.

Această descoperire ar putea contribui la îmbunătățirea prognozelor privind evoluția climei și apariția viitoarelor valuri de caniculă.

Un paradox al politicilor de mediu

Specialiștii subliniază că studiul nu contestă beneficiile reducerii poluării.

Scăderea concentrației de aerosoli a dus la:

• îmbunătățirea calității aerului;
• reducerea bolilor respiratorii;
• diminuarea riscului de afecțiuni cardiovasculare asociate poluării.

Totuși, eliminarea acestor particule a făcut ca efectele încălzirii globale să devină mai evidente.

Cu alte cuvinte, Europa respiră un aer mai curat, însă resimte mai puternic impactul gazelor cu efect de seră.

Ce urmează

Cercetătorii estimează că influența reducerii aerosolilor va deveni tot mai mică în anii următori, deoarece nivelul acestor particule este deja mult redus față de trecut.

În schimb, principalul motor al încălzirii globale va rămâne acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă.

Din acest motiv, specialiștii consideră că statele europene trebuie să continue atât politicile de reducere a poluării, cât și măsurile de adaptare la valurile de căldură extreme, care sunt așteptate să devină din ce în ce mai frecvente în următoarele decenii.

FOTO: Shutterstock.