Sănătatea gurii este esențială pentru sănătatea întregului organism. 11 moduri în care afecțiunile dentare îți influențează starea de bine

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Știai că o durere de cap poate avea, de fapt, o cauză de natură orală? Sau că igiena dentară deficitară și infecțiile netratate pot crește riscul de condiții respiratorii? Afecțiunile dentare depășesc nivelul cavității orale și influențează buna funcționare a întregului organism, de la sănătatea inimii, până la cea a plămânilor și sistemului digestiv, starea dinților fiind adesea o oglindă a echilibrului intern.

Din acest motiv, este nevoie ca pacienții care trec pragul cabinetului stomatologic să fie priviți multidisciplinar, integrat, atrage atenția Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog, cu competență în Implantologie Orală și master în Implantologie Orală și Parodontologie. Iată 11 moduri concrete în care afecțiunile stomatologice ne influențează sănătatea generală.

Harta conexiunilor vitale: cum „comunică” cavitatea orală cu organelle și sistemele organismului

1. Neurologie. Afecțiunile neurologice pot avea cauze stomatologice surprinzătoare – o mușcătură incorectă sau infecții frecvente ale gingiilor. O vizită la stomatolog poate semnala din timp aceste probleme. Astfel, îngrijirea corectă a dinților și a gingiilor oferă beneficii nu doar pentru sănătatea orală, ci și pentru îmbunătățirea sănătății creierului.
2. Sistemul digestiv. O afecțiune des întâlnită atât la pacienții ce se prezintă la gastroenterologie, cât și la stomatologie, este halitoza (respirația urât mirositoare). Aceasta este provocată atât de unele bacterii, de lipsa unei igiene orale sau parodontoză sau fumat, cât și de anumite alimente, precum cafeaua, carnea sau usturoiul. Bacteriile care cauzează respirația urât mirositoare pot migra, ducând la apariția gastritei și a ulcerului. De asemenea, dacă alimentele nu sunt mestecate corespunzător (după pierderea dinților, de exemplu), pot apărea refluxul acid și gastrita.
3. Sistemul reproducător. Sănătatea orală este critică în timpul sarcinii. Bolile gingivale, precum gingivita și parodontoza, sunt cauzate de acumularea plăcii bacteriene și a tartrului, atât pe suprafața dinților, cât și la nivel subgingival și pot determina complicații grave, precum nașterea prematură, o greutate mică a fătului la naștere, dar și ruperea prematură a membranelor.
4. Osteoporoză. Densitatea osoasă scăzută specifică osteoporozei poate duce la pierderea dinților, făcând maxilarul mult mai vulnerabil la fracturi. Pacienții aflați sub tratament antiresorbtiv (cu bifosfonați) sunt mai susceptibili la infecții în zona cavității orale, motiv pentru care inițierea tratamentului pentru osteoporoză trebuie precedată de o evaluare stomatologică riguroasă.
5. Reumatologie. Studiile arată că parodontoza și poliartrita reumatoidă sunt boli cronice inflamatorii, care se pot influența reciproc. Pacienții cu poliartrită au un risc de cinci ori mai mare de a dezvolta parodontoză, în comparație cu persoanele care nu suferă de această afecțiune. În sens invers, bacteriile implicate în boala parodontală pot să crească inflamația generală din corp, accentuând riscul de a dezvolta boli autoimune, așa cum este poliartrita reumatoidă.
6. ORL. Alinierea incorectă a maxilarelor poate duce la apariția deviației de sept nazal. De asemenea, o respirație incorectă, realizată pe gură în loc de nas, poate duce la o mușcătură incorectă. În plus, o infecție dentară neglijată și netratată corespunzător se poate extinde de la nivelul dintelui până la urechea din apropiere, provocând dureri, inflamații sau chiar infecții auditive.
7. Sistemul respirator. Igiena orală deficitară este direct legată de boli respiratorii precum pneumonia, BPOC și astmul. Bacteriile prezente în cavitatea orală pot fi inhalate, ceea ce duce la dezvoltarea sau agravarea acestor afecțiuni respiratorii severe.
8. Boli cardiovasculare. Bacteriile care provoacă gingivita și mai apoi parodontoza pot pătrunde în sânge prin vasele de la nivelul gingiei afectate. Astfel, infecțiile orale sporesc riscul de infecții la nivelul inimii (precum endocardita infecțioasă) și reprezintă factori de risc pentru atacul de cord și accidentul vascular cerebral.
9. Sistemul endocrin. Dezechilibrele hormonale cauzate de tulburările endocrine pot afecta sănătatea orală, crescând riscul de boală parodontală, gură uscată și vindecare întârziată a rănilor după intervenții. Totodată, parodontoza poate afecta sistemul endocrin prin menținerea unei stări de inflamație în organism.
10. Diabet zaharat. Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la parodontoză, carii, gură uscată și infecții. Diabetul afectează capacitatea organismului de a se vindeca, producând dificultăți majore în recuperarea după intervenții chirurgicale stomatologice sau infecții dentare.
11. Sistemul osteoarticular. O mușcătură incorectă exercită o presiune excesivă sau neuniformă asupra articulației temporomandibulare (ATM). Acest lucru poate provoca, în timp, modificări ale posturii întregului corp și dureri de cap cronice.

Recomandări

Șlefuirea dintre dinți în ortodonție: cât de sigură este pentru smalț?

(P) Tratamentul de canal cu endodonție magnificată: ghid complet pentru pacienți în 2026

Tratamentul dentar trebuie să țină cont de tot contextul medical al pacientului

Tratamentul dentar în cazul unui pacient care suferă de diverse afecțiuni trebuie integrat obligatoriu în contextul medical general. Succesul pe termen lung al oricărei intervenții, fie că vorbim de o obturație sau de o reabilitare complexă prin implanturi, depinde în mod critic de rigoarea planificării și de respectarea strictă a etapelor terapeutice.

„Pierderea dinților este unul dintre cele mai grave lucruri care ni se poate întâmpla în lipsa prevenției. Iar când se ajunge la reabilitare dentară, orice problemă medicală poate influența tratamentul și reușita acestuia. Fiecare pacient care are nevoie de un implant dentar are un context medical care trebuie înțeles înainte de a decide intervenția”, explică Dr. Ionuț Leahu.

Foto: shutterstock