TECHNOVATION 2026, Stockholm: cum a devenit Suedia modelul european în reducerea fumatului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

TECHNOVATION 2026, conferința internațională organizată de Philip Morris International (PMI) la Stockholm și dedicată dialogului despre știință, inovație și reducerea efectelor dăunătoare asociate fumatului, a adus în prim-plan unul dintre cele mai discutate subiecte: „experiența suedeză”, modelul prin care Suedia a reușit să reducă dramatic rata fumatului și să se apropie de statutul de societate „fără fum”.

Evenimentul a reunit experți în sănătate publică, cercetători, reprezentanți ai mediului academic și foști oficiali guvernamentali, iar mesajul cheie al dezbaterilor a fost că politicile publice privind tutunul și nicotina ar trebui construite pe dovezi științifice și pe diferențierea clară a riscurilor între produse.

Suedia, aproape de a deveni o societate fără fum

Datele prezentate în cadrul conferinței arată că Suedia are în prezent cea mai scăzută rată a fumatului din Uniunea Europeană, aproximativ 5,4%, foarte aproape de pragul de 5%, care, conform Organizației Mondiale a Sănătății, definește o societate „fără fum”.

Recomandări

Hot-dog cu Cârnați Durdulii de la Matache Măcelaru’

Fertilizarea in vitro: ce trebuie să știe cuplurile despre procedură

În urmă cu aproximativ 15 ani, rata fumatului în Suedia era de aproximativ 15%. În aceeași perioadă, media europeană a rămas la circa 23%, de aproape cinci ori mai mare decât nivelul actual al Suediei.

Participanții din cadrul evenimentului au prezentat modelul suedez drept un exemplu de politici de reducere a efectelor dăunătoare asociate fumatului (n.r. „tobacco harm reduction”), bazate pe ideea că nu toate produsele care conțin nicotină implică același nivel de risc pentru sănătate.

Eliminarea arderii, un subiect de interes

Una dintre ideile centrale ale conferinței a fost că principalul pericol asociat fumatului provine din combustie, adică procesul de ardere a tutunului, și din substanțele toxice generate de fum. Potrivit datelor discutate la Stockholm, fumul de țigară conține peste 100 de substanțe considerate nocive sau potențial nocive de către autoritățile de sănătate publică. În schimb, produsele fără fum, care nu implică arderea tutunului, pot reduce semnificativ expunerea la aceste substanțe.

În cadrul dezbaterilor s-a subliniat în repetate rânduri că nicotina dă dependență și nu este lipsită de riscuri, însă reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor internaționale prezenți la eveniment au concluzionat că principala cauză a bolilor asociate fumatului o reprezintă arderea și inhalarea fumului toxic, nu nicotina în sine.

Cum funcționează modelul suedez

Experții prezenți la TECHNOVATION 2026 au explicat că succesul Suediei s-a bazat pe o combinație între măsurile clasice anti-fumat și politici care au încurajat fumătorii adulți să treacă la alternative fără fum. Autoritățile suedeze au adoptat o reglementare diferențiată, în funcție de nivelul de risc al produselor. De exemplu, taxarea țigărilor a rămas ridicată, în timp ce anumite produse fără fum au beneficiat de taxe mai reduse.

În paralel, alternativele fără fum au devenit mai accesibile și disponibile într-o varietate de formate și concentrații, iar autoritățile au susținut campanii de informare despre reducerea efectelor dăunătoare ale fumatului.

Conform datelor prezentate la Stockholm, aceste politici au fost asociate cu beneficii importante pentru sănătatea publică. Suedia înregistrează rate semnificativ mai mici ale bolilor asociate fumatului comparativ cu media Uniunii Europene, iar mortalitatea cauzată de bolile asociate tutunului este cu aproape 40% mai redusă.

Știință versus politici publice

O altă temă majoră a conferinței a fost diferența dintre politicile construite pe dovezi științifice și abordările considerate exclusiv ideologice. Mai mulți experți internaționali au susținut că politicile eficiente ar trebui evaluate în funcție de rezultatele concrete asupra reducerii fumatului, nu doar prin măsurile restrictive adoptate.

Astfel, exemple precum Suedia, Japonia, Noua Zeelandă sau Islanda au fost prezentate ca modele unde accesul la alternative fără fum a coincis cu scăderi accelerate ale prevalenței fumatului. În schimb, alte state care au interzis complet alternativele fără fum, fără să reducă semnificativ consumul de țigări, au fost invocate drept exemple ale limitelor politicilor exclusiv prohibitive.

TECHNOVATION 2026 a transmis constant mesajul că reducerea numărului de fumători și a bolilor asociate fumatului necesită politici adaptate realităților actuale și evoluțiilor tehnologice. Participanții au insistat asupra faptului că obiectivul ideal rămâne renunțarea completă la tutun și nicotină, însă pentru milioane de fumători care nu renunță, accesul la alternative cu risc redus poate avea un rol important în sănătatea publică.

În aproape toate panelurile și discuțiile de la Stockholm, „experiența suedeză” a fost prezentată ca principalul exemplu european al unei strategii care a reușit să reducă rapid rata fumatului și să apropie o țară de statutul de societate fără fum.