Aerul condiționat și durerile în gât: mit sau realitate?

În fiecare vară reapare aceeași întrebare: „M-a durut gâtul de la aerul condiționat sau am răcit?”
  • Publicat:
Aerul condiționat și durerile în gât: mit sau realitate?
Aerul condiționat și durerile în gât: mit sau realitate?

În fiecare vară reapare aceeași întrebare: „M-a durut gâtul de la aerul condiționat sau am răcit?”. Pentru multe persoane, disconfortul în gât, nasul uscat sau răgușeala apar exact în perioadele în care folosesc intens aerul condiționat, fie acasă, la birou sau în mașină.

Citește și: Aerul condiţionat: pericole şi efecte

De aici a apărut ideea că aerul condiționat „provoacă răceală”. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate. Aerul condiționat nu produce direct infecții virale, însă poate crea condiții care irită căile respiratorii și favorizează apariția simptomelor sau vulnerabilitatea organismului.

Specialiștii ORL spun că, de multe ori, problema nu este aparatul în sine, ci modul în care este folosit.

Aerul condiționat nu „produce” virusuri

Una dintre cele mai frecvente confuzii este ideea că simplul aer rece provoacă automat răceală. Infecțiile respiratorii sunt cauzate de virusuri sau bacterii, nu de temperatura aerului.

Totuși, expunerea prelungită la aer rece și uscat poate:

  • irita mucoasa gâtului;
  • usca nasul și căile respiratorii;
  • reduce confortul respirator;
  • sensibiliza zona ORL.

Astfel, organismul poate deveni mai vulnerabil, mai ales dacă există deja:

  • oboseală;
  • stres;
  • deshidratare;
  • expunere la persoane bolnave.

De ce apare senzația de gât uscat sau dureros

Aerul condiționat reduce umiditatea din încăpere. Problema este că mucoasa gâtului are nevoie de hidratare constantă pentru a funcționa normal.

Când aerul devine foarte uscat:

  • gâtul se irită mai ușor;
  • apare senzația de arsură;
  • vocea poate deveni răgușită;
  • tusea seacă apare mai frecvent.

Persoanele care vorbesc mult sau își folosesc intens vocea sunt și mai sensibile la acest efect.

Mulți observă simptomele dimineața, după ce au dormit toată noaptea cu aerul condiționat pornit.

Diferențele mari de temperatură afectează organismul

Un alt factor important este contrastul termic. Vara, unele persoane setează aerul condiționat la temperaturi foarte scăzute, apoi ies imediat în căldura de afară.

Trecerea repetată de la:

  • 36–38°C afară
    la
  • 19–20°C în interior

poate provoca un stres suplimentar pentru organism.

Mucoasa respiratorie reacționează la schimbările bruște de temperatură, iar unele persoane dezvoltă:

  • iritații în gât;
  • congestie nazală;
  • dureri de cap;
  • senzație de „răceală”.

Filtrele murdare pot agrava simptomele

Una dintre cele mai ignorate probleme este întreținerea aparatului de aer condiționat.

Filtrele necurățate pot acumula:

  • praf;
  • mucegai;
  • alergeni;
  • bacterii.

În aceste situații, aerul recirculat poate deveni iritant pentru căile respiratorii, mai ales la persoanele cu:

  • alergii;
  • astm;
  • sinuzită;
  • sensibilitate ORL.

Uneori, simptomele puse pe seama „aerului rece” sunt, de fapt, reacții la aerul încărcat cu particule iritante.

Cine este mai sensibil

Nu toată lumea reacționează la fel la aerul condiționat.

Mai vulnerabile sunt:

  • persoanele cu alergii;
  • cei cu rinită sau sinuzită;
  • copiii;
  • persoanele care au avut recent viroze;
  • fumătorii;
  • oamenii care lucrează multe ore în spații climatizate.

Și hidratarea contează foarte mult. Un organism deja deshidratat tolerează mai greu aerul rece și uscat.

Aerul condiționat și răgușeala

Corzile vocale sunt foarte sensibile la uscăciune. Din acest motiv, aerul condiționat poate favoriza:

  • răgușeala;
  • oboseala vocală;
  • senzația de gât „aspru”.

Problema apare frecvent la:

  • profesori;
  • operatori call-center;
  • cântăreți;
  • persoane care vorbesc mult la muncă.

Aerul rece direcționat direct spre față sau gât poate accentua disconfortul.

Mitul „curentului”

În România există de mult ideea că „te trage curentul” și că acest lucru provoacă probleme respiratorii sau musculare.

Din punct de vedere medical, curentul sau aerul rece nu provoacă direct infecții, însă poate:

  • irita mușchii și mucoasele;
  • accentua inflamațiile deja existente;
  • provoca contracturi musculare;
  • favoriza uscarea căilor respiratorii.

De aceea, multe persoane chiar simt disconfort după expunere directă la aer rece, chiar dacă nu este vorba despre o „răceală” propriu-zisă.

Cum folosești corect aerul condiționat

Specialiștii recomandă câteva reguli simple:

  • evită temperaturile foarte scăzute;
  • diferența față de exterior să nu fie uriașă;
  • nu direcționa aerul direct spre corp sau față;
  • curăță filtrele regulat;
  • aerisește încăperea;
  • hidratează-te suficient.

Temperatura recomandată vara este, în general, în jur de 23–25°C, nu 18–19°C.

Ce ajută dacă apare durerea în gât

Dacă disconfortul este cauzat de aer uscat sau iritație, pot ajuta:

  • hidratarea;
  • umidificarea aerului;
  • reducerea expunerii directe la aer rece;
  • pauzele vocale;
  • băuturile călduțe.

Dacă apar:

  • febră;
  • secreții;
  • dureri severe;
  • dificultăți de înghițire;
  • simptome persistente,

este posibil să fie vorba despre o infecție și poate fi necesar consult medical.

Aerul condiționat nu este „dușmanul”, dar nici complet inofensiv

În perioadele caniculare, aerul condiționat poate fi extrem de util și chiar important pentru confort și sănătate. Problema apare atunci când este folosit excesiv sau incorect.

Durerea în gât asociată aerului condiționat nu este un mit, însă cauza nu este aparatul în sine, ci combinația dintre:

  • aer rece;
  • uscăciune;
  • diferențe mari de temperatură;
  • lipsa întreținerii;
  • expunerea prelungită.

În multe cazuri, simptomele pot fi prevenite prin ajustări simple și prin folosirea mai echilibrată a sistemelor de climatizare.

Foto: Shutterstock
Ruxandra Simtinică - Web-editor
Este absolventă a Facultății de Litere și urmează un program de masterat în Lingvistică Teoretică și Aplicată, unde își aprofundează interesul pentru limbaj, gramatică și modul în care cuvintele influențează percepțiile. Scrisul este, pentru ea, mai mult decât o pasiune; este un ...
citește mai mult