Transformarea industriei tutunului se bazează pe dezvoltarea alternativelor fără fum susținute de o cercetare științifică foarte riguroasă, afirmă reprezentanții Philip Morris România. Aceștia arată că obiectivul companiei de a construi un „viitor fără fum” este confirmat de investițiile majore în cercetare, precum și de creșterea ponderii produselor fără fum în veniturile globale.
Potrivit datelor prezentate de companie, din 2008, Philip Morris International (PMI) a investit, la nivel global, peste 16 miliarde de dolari pentru dezvoltarea și fundamentarea științifică a produselor fără fum, iar aproximativ 99,7% din bugetul său de cercetare și dezvoltare este direcționat către aceste produse.
În prezent, peste 1.600 de oameni de știință și experți, de la chimiști și biologi până la epidemiologi și specialiști în comportament, lucrează la evaluarea impactului produselor fără fum asupra sănătății și comportamentului consumatorilor.
În cadrul unui eveniment dedicat științei și inovației, Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs la Philip Morris România, a explicat că procesul de evaluare a produselor fără fum este unul complex și se desfășoară conform unor standarde internaționale stricte.
„Aș pleca de la faptul că, (…) la Philip Morris, se desfășoară un program foarte complex de cercetare științifică a acestor produse înainte de punerea lor pe piață, program care se face după cele mai stricte standarde internaționale în ceea ce privește cercetarea științifică. Am fost capabili să redepunem la FDA dosarul pentru reautorizare, astfel încât astăzi ne putem mândri cu faptul că, într-adevăr, produsul nostru cu tutun încălzit este singurul care beneficiază de o autorizare din partea FDA.
Asta spune foarte multe despre calitatea, cantitatea și seriozitatea cercetării științifice care stă în spatele acestor produse. Este un program extrem de complex care pleacă de la dezvoltarea produsului în sine, mergem mai departe prin chimia aerosolilor, studii toxicologice, studii clinice, până spre final când apar studiile de comportament ale clienților și respectiv studiile de siguranță pe termen lung din punct de vedere al industriei.”, a explicat Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs pentru „Ce se întâmplă, Doctore?”.
Programul de evaluare științifică este inspirat din practicile industriei farmaceutice și include cercetări chimice, toxicologice, clinice și studii privind comportamentul utilizatorilor. Cercetările sunt realizate conform standardelor GLP, GCP și GEP și urmăresc inclusiv monitorizarea pe termen lung a produselor după lansarea pe piață.
Reprezentanții companiei insistă asupra faptului că alternativele fără fum nu trebuie percepute drept produse fără riscuri, ci drept opțiuni considerate mai puțin dăunătoare pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze.
„Și noi, fără excepție, avem o comunicare bazată pe argumente faptice, pe date științifice. Nu putem spune despre aceste produse că sunt lipsite de riscuri. Aceste produse conțin nicotină, care este o substanță care, deși nu este sursa principală a bolilor asociate fumatului, ne supune unor riscuri. Nu putem vorbi de eliminarea riscului. În schimb putem vorbi de dezvoltarea unor produse care reprezintă o alternativă mai bună pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze (…) Ceea ce putem, repet, să afirmăm astăzi este faptul că pentru fumătorii adulți, care altfel ar continua să fumeze, reprezintă o alegere și o alternativă mai bună trecerea completă de la fumat la utilizarea produselor fără fum”, a mai declarat Mihai Bundoi.
Conceptul de Tobacco Harm Reduction (THR), care susține direcția strategică a companiei, pornește de la ideea că eliminarea arderii tutunului poate reduce semnificativ nivelul substanțelor nocive rezultate. Reprezentanții companiei au arătat că principala problemă este arderea tutunului, nu nicotina în sine, deși aceasta creează dependență și nu este lipsită de riscuri. Fumul de țigară rezultat în urma arderii conține peste 6.000 de substanțe chimice, dintre care aproximativ 100 sunt asociate cu boli grave precum cancerul sau afecțiunile cardiovasculare.
PMI estimează că tranziția globală de la țigările clasice la alternative fără fum este un proces de durată și depinde nu doar de industrie, ci și de autorități, comunitatea medicală și consumatori.
„Este foarte greu de răspuns la această întrebare în mod real (n.r.- dacă vorbim de un viitor apropiat sau îndepărtat). De ce? Pentru că tot acest proces nu stă doar la îndemâna sau în puterea Philip Morris. Este un proces complex care implică participarea mai multor factori, de la factorii de reglementare și factorii decizionali, lumea medicală, specialiștii de sănătate publică și nu în ultimul rând utilizatorii, pentru a face această tranziție. Ceea ce este însă sigur este faptul că pentru Philip Morris reprezintă un drum fără întoarcere. Astăzi putem să afirmăm fără să greșim că 43% din veniturile noastre nete vin din produsele fără fum. Deci iată că este o reconfirmare a faptului că decizia noastră și direcția în care mergem este de neschimbat”, explică Mihai Bundoi.
Datele companiei din anul 2026 arată că produsele fără fum dezvoltate de PMI sunt disponibile în 108 piețe, iar numărul utilizatorilor la nivel global depășește 43 de milioane.
Întrebat despre cele mai mari dificultăți întâmpinate în procesul de tranziție, Mihai Bundoi a indicat ceea ce a numit „abordarea ideologică” a subiectului.
„Cred că cel mai mare obstacol este abordarea ideologică. Ar fi de dorit ca abordarea întregii palete de factori care sunt implicați în acest proces de schimbare să fie una bazată pe fapte, pe metodologii, pe argumente științifice și mai puțin ideologice. Ne confruntăm destul de des și în destul de multe locuri cu o abordare nediferențiată între aceste produse, să se pună cumva un semn de egal între țigaretele clasice și produsele fără fum, ceea ce nu este susținut de argumentele științifice. Ba chiar dimpotrivă, există diferențe majore de profil de risc relativ între ele, drept pentru care, exact așa cum spuneam, cred că cel mai mare obstacol este abordarea ideologică, în detrimentul unei abordări raționale, științifice, bazate pe argumente concrete și verificabile, mai ales”, conchide Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs.
Mesajul transmis de companie, în repetate rânduri, rămâne acela că renunțarea completă la fumat este cea mai bună opțiune, însă pentru fumătorii adulți care nu renunță, produsele fără fum pot reprezenta o alternativă mai puțin dăunătoare față de continuarea consumului de țigări clasice.