De ce unii oameni mănâncă pământ și astăzi: obiceiul straniu care există de mii de ani

Cercetătorii au descoperit dovezi ale consumului de pământ în societăți din Africa, Asia, Europa și America de Sud.
  • Publicat:
De ce unii oameni mănâncă pământ și astăzi: obiceiul straniu care există de mii de ani
De ce unii oameni mănâncă pământ și astăzi: obiceiul straniu care există de mii de ani

Puține comportamente par mai neobișnuite decât consumul de pământ, însă această practică are o istorie surprinzător de lungă. Cunoscută sub numele de geofagie, obiceiul de a consuma argilă, lut sau alte tipuri de sol a fost întâlnit în numeroase civilizații și continuă să existe și în prezent, în diferite colțuri ale lumii.

Deși pentru mulți pare un gest greu de înțeles, specialiștii spun că fenomenul este legat de tradiții culturale, lipsuri nutriționale, sarcină sau chiar mecanisme prin care organismul încearcă să se adapteze anumitor probleme interne.

Un obicei mai vechi decât istoria scrisă

Cercetătorii au descoperit dovezi ale consumului de pământ în societăți din Africa, Asia, Europa și America de Sud. Practica nu este întâlnită doar la oameni. Mai multe specii de animale, inclusiv elefanți și papagali, consumă anumite tipuri de sol pentru a neutraliza toxinele sau pentru a calma probleme digestive.

În trecut, anumite forme de lut erau considerate remedii naturale sau chiar alimente cu proprietăți speciale. În unele regiuni, pământul era amestecat cu cereale, iar în perioadele de foamete era consumat pentru a reduce senzația de foame. Interesant este că oamenii nu alegeau orice tip de sol. De regulă, erau preferate argilele fine, bogate în minerale și fără impurități vizibile.

Citește și: Carențele care ne fac să mâncăm multe dulciuri. 4 vitamine și minerale care opresc pofta de zahăr

Legătura dintre geofagie și lipsa de minerale

Una dintre cele mai acceptate explicații pentru acest comportament este deficitul nutrițional. Medicii au observat de-a lungul timpului o asociere între consumul de pământ și lipsa de fier sau calciu din organism.

Fenomenul apare frecvent și în timpul sarcinii. Unele femei însărcinate dezvoltă pofte neobișnuite pentru substanțe fără valoare nutritivă, precum lut, cretă, gheață sau amidon. Aceste manifestări fac parte dintr-o afecțiune numită pica, caracterizată prin dorința persistentă de a consuma lucruri care nu sunt considerate alimente.

În anumite cazuri, argila poate reduce senzația de greață sau poate crea o stare temporară de confort digestiv. Totuși, specialiștii avertizează că organismul transmite uneori semnale greu de interpretat, iar aceste pofte pot indica probleme medicale care necesită atenție.

Riscurile ascunse ale consumului de pământ

Chiar dacă practica are rădăcini culturale sau biologice, ea nu este lipsită de pericole. Solul poate conține bacterii, paraziți, pesticide sau metale grele care afectează sănătatea.

În plus, anumite tipuri de argilă pot împiedica absorbția normală a nutrienților și pot agrava anemia. În cazuri severe, consumul repetat de pământ poate provoca blocaje digestive sau alte complicații intestinale. Din acest motiv, medicii recomandă ca astfel de comportamente să fie analizate cu seriozitate și fără stigmatizare. În spatele lor se pot ascunde deficiențe nutritive, stres, probleme digestive sau contexte culturale complexe.

De ce nu a dispărut această practică

Geofagia continuă să existe deoarece motivele care o alimentează nu au dispărut complet. În unele comunități, argila este încă vândută în piețe și consumată ca remediu tradițional. În alte cazuri, obiceiul rămâne ascuns, din teama de judecată sau rușine. Sărăcia, lipsa accesului la hrană diversificată, sarcina, tradițiile locale sau anumite tulburări psihologice pot contribui la menținerea fenomenului.

Deși pare un comportament șocant la prima vedere, consumul de pământ reflectă adesea modul în care corpul uman încearcă să compenseze dezechilibre sau să găsească forme de adaptare. Tocmai de aceea, specialiștii spun că fenomenul trebuie înțeles înainte de a fi condamnat.

Foto: shutterstock

Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult