O fotografie din copilărie a uneia dintre cele mai îndrăgite artiste din România a devenit virală pe rețelele de socializare, stârnind curiozitatea internauților. Imaginea surprinde o fetiță delicată, cu ochi mari albaștri, obraji bucălați și o ținută elegantă, decorată cu fundițe și bentițe. Deși pentru mulți chipul nu este imediat recognoscibil, vocea ei este inconfundabilă. Este vorba despre Margareta Pâslaru, una dintre cele mai mari voci ale muzicii românești din perioada cunoscută drept Epoca de Aur.
Artista, apreciată pentru rafinamentul, eleganța și sensibilitatea sa, dar și pentru o voință remarcabilă, continuă să inspire și la vârsta de 80 de ani. Fotografia din copilărie oferă o perspectivă rară asupra începuturilor sale, într-o perioadă în care talentul său abia începea să prindă contur.
O altă imagine devenită publică o arată pe micuța Margareta cântând la pian, sub îndrumarea profesoarei sale, Lia Romașcu — un indiciu timpuriu al disciplinei și pasiunii care aveau să-i definească întreaga carieră.
Margareta Pâslaru s-a născut pe 9 iulie 1943, în București, și a fost atrasă încă de mică de artă, studiind harpa, baletul, pianul și pictura. La doar 4 ani, urca deja pe scenă, interpretând un rol în opera „Madame Butterfly” de Giacomo Puccini, pe scena Operei Naționale — un debut impresionant pentru un copil.
Anii copilăriei i-a petrecut în casa bunicilor din cartierul Floreasca, un loc care avea să-i rămână profund întipărit în memorie. Această perioadă este evocată cu emoție în volumul său autobiografic.
„Decorul în care am zburdat în primii ani de viață a fost atelierul bunicului meu, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, profesor la Liceul Lazăr, membru al Fondului Plastic. Casa uriașă în care am copilărit avea fiecare încăpere tapetată diferit, cu gust, în tonuri închise, arabescuri patinate în aur vechi. Dormitoarele și baia cochetă erau la etaj, iar sufrageria, salonul și restul gospodăriei, la parter. Clădirea era dominată de atelierul imens, cu geamuri uriașe, formate din numeroase carouri, ca o tablă de șah, înalt cât două etaje: avea și o trapă la subsol, unde lutul prețios era păstrat la o temperatură constantă și la umezeală continuă. Dormitorul elegant de la etaj era tapetat cu frunze palmate în relief, închise la culoare și pastelate în bronz, astfel încât lumina le făcea reale, îți venea să le desprinzi din perete”, mărturisea artista în volumul „Eu și timpul. Viață, vocație, viziune” (Editura Curtea Veche, 2012).
Drumul de la fetița din imagine la artista consacrată a fost unul construit prin muncă, talent și perseverență. Astăzi, Margareta Pâslaru rămâne un simbol al eleganței și al excelenței artistice, iar imaginile din copilăria sa nu fac decât să completeze portretul unei personalități remarcabile.
Sursă foto – Facebook, click.ro