Paștele rămâne cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, marcând momentul central al credinței: Învierea lui Iisus Hristos. Deși semnificația este comună tuturor creștinilor, data la care este celebrată diferă adesea de la un an la altul și, uneori, chiar între confesiuni. Anul 2026 este un astfel de exemplu, în care Paștele catolic și cel ortodox nu vor coincide.
În 2026, creștinii romano-catolici și protestanți sărbătoresc Paștele Catolic pe 5 aprilie, în timp ce Paștele ortodox va fi celebrat o săptămână mai târziu. Această diferență nu este neobișnuită și are la bază modul distinct de calcul al datei sărbătorii, dar și calendarele diferite utilizate de cele două Biserici.
Stabilirea datei Paștelui își are originile în anul 325, când, la Sinodul de la Niceea, s-a decis că sărbătoarea trebuie celebrată într-o zi de duminică, după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. Această regulă este valabilă atât pentru Biserica Ortodoxă, cât și pentru cea Catolică.
Diferența apare însă din cauza calendarelor folosite. Biserica Catolică utilizează calendarul gregorian, adoptat în majoritatea lumii, în timp ce Biserica Ortodoxă se bazează pe calendarul iulian pentru calculul datei Paștelui. Din acest motiv, în majoritatea anilor, Paștele ortodox este celebrat mai târziu decât cel catolic.
Există și excepții: în anumite perioade, cele două sărbători coincid, așa cum s-a întâmplat în 2025, însă astfel de situații sunt relativ rare.
Data Paștelui catolic variază anual între 22 martie și 25 aprilie. În ultimii ani, aceasta a fost sărbătorită astfel:
Această variabilitate reflectă dependența sărbătorii de ciclurile lunare și de echinocțiul de primăvară, elemente care nu sunt fixe în calendar.
Dincolo de data diferită, Paștele este marcat și de tradiții specifice fiecărei confesiuni. În Biserica Catolică, slujba din noaptea Învierii este caracterizată de sobrietate și simbolism, având ca moment central aprinderea Lumânării Pascale, semn al luminii lui Hristos.
În tradiția ortodoxă, slujba de Înviere este mai amplă și include procesiunea de la miezul nopții, urmată de Sfânta Liturghie. Atmosfera este una profund ritualică, accentuată de participarea colectivă și de simboluri precum lumina și salutul „Hristos a înviat!”.
Și obiceiurile diferă. În România, masa tradițională de Paște include preparate precum drobul, cozonacul și pasca, în timp ce în multe țări occidentale sunt populare vânătorile de ouă și dulciurile tematice, precum ouăle de ciocolată.
Sursă foto – foto_pstryki / Envato