Ce prevede legea în cazul caloriferelor oprite pe timpul iernii din apartamentele nelocuite. Cum plătește cel care nu dă drumul la căldură

O problemă frecvent întâlnită în sezonul rece este cea a apartamentelor nelocuite în care caloriferele sunt oprite complet sau lăsate la un nivel foarte scăzut. Situația generează adesea tensiuni între vecini, mai ales în blocurile unde locuințele au pereți comuni, iar diferențele mari de temperatură afectează confortul termic.

Ce prevede legea?

Actul normativ care reglementează organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari stabilește drepturile și obligațiile generale ale proprietarilor, însă nu conține dispoziții explicite care să îi oblige să își încălzească apartamentele pe timpul iernii.

Prin urmare, chiar dacă un apartament este nelocuit și caloriferele sunt închise, legea nu oferă asociației de proprietari sau vecinilor un instrument legal prin care să forțeze proprietarul să pornească încălzirea, potrivit Capital.ro. 

Recomandări

Cum cureți eficient caloriferele din fontă, aluminiu sau oțel. Soluții rapide pentru fiecare tip

În practică, există situații în care, în apartamentele neîncălzite, temperatura poate scădea până la 5–7 grade Celsius. Această diferență termică poate influența, într-o anumită măsură, temperatura din locuințele învecinate, mai ales în cazul pereților comuni neizolați corespunzător. Cu toate acestea, nemulțumirea vecinilor nu este suficientă pentru a genera sancțiuni legale împotriva proprietarului care a ales să oprească caloriferele.

Astfel, asociațiile de proprietari nu au pârghii legale pentru a impune încălzirea unei locuințe, atât timp cât nu sunt încălcate alte obligații prevăzute de lege (de exemplu, producerea unor daune materiale).

Ce pot face vecinii afectați

În lipsa unor măsuri legale împotriva proprietarilor care țin caloriferele oprite, cei afectați pot doar să caute soluții pentru a-și menține confortul termic. Printre variantele utilizate se numără:

• folosirea aerotermelor pentru încălzire rapidă;
• utilizarea aparatului de aer condiționat setat pe funcția de încălzire;
• instalarea caloriferelor electrice suplimentare;
• montarea unor perdele sau draperii mai groase pentru a reduce pierderile de căldură.

Eficiența acestor metode diferă în funcție de locuință și de nivelul de izolație, însă este important de menționat că ele pot duce la creșterea semnificativă a facturilor la energie, mai ales în contextul prețurilor ridicate.

Alte cauze ale disconfortului termic

În cazul apartamentelor racordate la sistemul centralizat de încălzire, senzația de frig nu este întotdeauna provocată de vecinii care nu folosesc caloriferele. De multe ori, problemele țin de:

• temperatura agentului termic livrat sub parametrii optimi;
• instalații comune înfundate sau defectuoase;
• calorifere necurățate sau neaerisite corespunzător;
• obturarea caloriferelor cu perdele groase;
• reglarea incorectă a robineților.

Pentru locuințele dotate cu centrală termică proprie, pot apărea alte dificultăți, precum:

• setarea unei temperaturi prea scăzute la centrală;
• conducte colmatate;
• calorifere ne-aerisite;
• presiune necorespunzătoare în instalație.

Fiecare dintre aceste situații poate contribui la scăderea confortului termic, independent de comportamentul vecinilor.

Concluzie:

Din punct de vedere legal, proprietarii care aleg să oprească încălzirea într-un apartament nelocuit nu pot fi obligați să pornească caloriferele. Deși această decizie poate afecta într-o anumită măsură confortul vecinilor, legea nu prevede sancțiuni în astfel de cazuri, iar soluțiile rămân, în principal, la îndemâna celor care resimt disconfortul.

foto: shutterstock