Schema voucherelor pentru plata gazelor naturale, discutată pentru sezonul rece 2025–2026, riscă să fie mai degrabă un exercițiu de imagine decât o măsură eficientă de sprijin pentru populație. Avertismentul vine din partea președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, care atrage atenția că România dispune deja de un mecanism legal destinat celor cu adevărat vulnerabili, însă acesta este ignorat în favoarea unor soluții rapide, cu miză electorală.
Într-un context în care tot mai multe familii își calculează cu teamă cheltuielile lunare, orice promisiune de ajutor financiar pare, la prima vedere, binevenită. Totuși, specialiștii din domeniul energiei avertizează că nu toate măsurile cu impact mediatic sunt și eficiente pe termen lung.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, Legea consumatorului vulnerabil oferă deja cadrul necesar pentru sprijinirea persoanelor și familiilor cu venituri reduse, exact categoria cea mai expusă la scumpirile din energie. În loc ca acest mecanism să fie îmbunătățit și extins, statul pare să aleagă o cale paralelă: un nou program, o nouă lege și, implicit, un nou set de costuri administrative.
„Populismul funcționează simplu: nu construiește soluții durabile, ci livrează măsuri rapide, ușor de comunicat și atractive electoral. Voucherul este exact acest tip de instrument”, susține președintele AEI, într-un comunicat citat de Agerpres.
Chisăliță subliniază că actualul sistem de sprijin este adesea prea birocratic și nu reușește să cuprindă toate persoanele aflate la limită. Există o categorie semnificativă de români care câștigă „puțin prea mult” pentru a beneficia de ajutor social, dar „mult prea puțin” pentru a face față ușor scumpirilor la energie.
Estimările arată că aproximativ 500.000 de persoane s-ar putea încadra pentru acordarea voucherelor, ceea ce ar presupune un efort bugetar de circa 300 de milioane de lei, având în vedere că sezonul de încălzire durează, în medie, șase luni pe an.
Analiza AEI indică însă un paradox: statul ar putea finanța aceste vouchere chiar din banii plătiți suplimentar de consumatori. Potrivit estimărilor, prețul mediu al gazelor naturale la consumatorul final ar putea ajunge la 360 lei/MWh, cu TVA inclus, ceea ce ar genera venituri suplimentare din TVA de aproximativ 800 de milioane de lei anual.
După scăderea costului voucherelor, bugetul de stat ar rămâne cu un câștig net de aproximativ 500 de milioane de lei, la care s-ar adăuga alte miliarde provenite din taxe, accize și impozite din sectorul energetic.
„Un consumator care locuiește la casă va plăti suplimentar circa 200 de lei pe lună la gaze și va primi un voucher de doar 100 de lei. Practic, statul oferă ajutor din banii luați tot de la consumatori”, explică Dumitru Chisăliță.
Un alt punct criticat este lipsa diferențierii în acordarea sprijinului. Acordarea aceleiași sume tuturor beneficiarilor, fără a ține cont de venituri sau de nivelul de consum, este considerată inechitabilă. În timp ce pentru unele familii cheltuielile cu energia pot ajunge la 71% din venituri, pentru altele reprezintă doar 11%.
„România nu duce lipsă de legi, ci de legi funcționale. Suprapunerea unor scheme noi peste altele existente creează confuzie, costuri suplimentare și deschide ușa ineficienței”, avertizează președintele AEI.
Dumitru Chisăliță consideră că ajutorul social trebuie să fie o formă reală de protecție, nu o povară redistribuită indirect către toți consumatorii prin tarife mai mari. În opinia sa, soluția corectă este consolidarea și finanțarea transparentă a mecanismelor deja existente, nu lansarea unor programe temporare cu impact limitat.
„Voucherul la gaze poate fi prezentat ca sprijin social, dar, în forma actuală, riscă să rămână doar un exercițiu de imagine. Oamenii nu mai au nevoie de promisiuni, ci de măsuri corecte, eficiente și sustenabile”, concluzionează specialistul.
Sursă foto – wirestock / Envato