Postul Mare, cunoscut și ca Postul Paștelui, reprezintă cea mai importantă perioadă de post din calendarul creștin-ortodox, atât prin durata sa, cât și prin profunzimea semnificației spirituale. În anul 2026, Postul Mare începe luni, 23 februarie, și se încheie în noaptea de Înviere, pe 12 aprilie, când creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele.
Cu o durată de șapte săptămâni, Postul Mare este considerat cel mai lung și mai aspru post al anului, fiind un timp dedicat pocăinței, rugăciunii, înfrânării și pregătirii sufletești pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
Postul Mare amintește de cele 40 de zile de post ținute de Mântuitorul Iisus Hristos în pustie, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, perioada cea mai intensă din punct de vedere liturgic și spiritual. Nu este doar un post alimentar, ci o rânduială complexă care vizează întreaga viață a credinciosului: gândurile, faptele, relațiile cu ceilalți și raportarea la sine.
Biserica subliniază constant că postul nu se reduce la restricții alimentare, ci presupune o schimbare interioară, o disciplinare a voinței și o deschidere către rugăciune, milostenie și iertare.
În 2026, Postul Mare începe pe 23 februarie, imediat după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numită și Duminica Lăsatului sec de brânză), și se întinde până în 11 aprilie, inclusiv. Noaptea de 11 spre 12 aprilie marchează trecerea de la post la sărbătoare, prin slujba Învierii.
Structura Postului Mare este următoarea:
Din punct de vedere alimentar, Postul Mare este cel mai strict dintre posturile ortodoxe. În mod tradițional, se renunță la carne, lactate, ouă și, în majoritatea zilelor, și la pește, ulei și vin. Există însă diferențieri în funcție de zilele săptămânii și de sărbătorile cu cruce roșie.
Luni, miercuri și vineri sunt considerate zile de post mai aspru, în timp ce sâmbăta și duminica există dezlegare la ulei și vin, cu excepția unor zile speciale.
În 2026, sunt două zile importante în care Biserica oferă dezlegare la pește, în ciuda rigorii postului:
Aceste dezlegări nu sunt întâmplătoare, ci subliniază bucuria și importanța teologică a sărbătorilor, chiar în mijlocul unei perioade de asceză. De asemenea, în Sâmbăta lui Lazăr (4 aprilie 2026), tradiția bisericească permite consumul de icre, fără a fi considerată dezlegare completă la pește.
Ultima săptămână a Postului Mare, cunoscută drept Săptămâna Patimilor, este cea mai profundă și solemnă etapă a pregătirii pentru Paște. Fiecare zi amintește de evenimentele dramatice din viața Mântuitorului: trădarea, judecata, răstignirea și moartea pe cruce. Vinerea Mare este zi de post negru pentru mulți credincioși, fiind dedicată reculegerii și participării la Prohodul Domnului.
Biserica atrage atenția că respectarea strictă a regulilor alimentare nu are valoare în sine dacă nu este dublată de postirea minții și a inimii. Renunțarea la mâncăruri este văzută ca un mijloc de a cultiva răbdarea, autocontrolul și atenția față de nevoile celorlalți.
Postul Mare este, în esență, o invitație la curățire interioară și la reconectare cu sensul profund al credinței, într-o lume grăbită și adesea lipsită de repere spirituale.
Postul Mare rămâne un reper de liniște și reflecție. Dincolo de rânduiala bisericească, el oferă credincioșilor ocazia de a încetini ritmul, de a-și evalua prioritățile și de a se pregăti, nu doar ritualic, ci și sufletește, pentru sărbătoarea Învierii.
Foto: shutterstock