Când se merge, de fapt, la colindat? Tradițiile pe care mulți români le încalcă fără să știe

Colindatul rămâne una dintre cele mai vii și îndrăgite tradiții ale sărbătorilor de iarnă din România. De la Ajunul Crăciunului și până în primele zile ale Anului Nou, sate și orașe deopotrivă sunt animate de cete de copii, tineri sau adulți care merg din casă în casă cu urări de sănătate, belșug și noroc. 

Când începe colindatul

În mod tradițional, colindatul începe în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Totuși, în unele zone ale țării, primele colinde pot fi auzite încă din seara de 23 decembrie. Copiii sunt, de regulă, primii colindători, vestind apropierea Nașterii Domnului prin cântece scurte și urări simple. Tradiția continuă în ziua de Crăciun și se prelungește până la Anul Nou, fiecare etapă având obiceiuri și forme specifice de colind.

În trecut, gazdele îi răsplăteau pe colindători cu mere, nuci, colaci sau covrigi, daruri cu valoare simbolică, menite să aducă belșug și sănătate în anul care urma. Astăzi, pe lângă aceste produse, colindătorii primesc adesea dulciuri sau bani.

Recomandări

Tipul de pește care reduce colesterolul și protejează inima! Ce poți consuma aproape zilnic

Cum arată Cristina Spătar la 53 de ani? Așa se menține în formă artista

Mersul cu Steaua, vestirea Nașterii Domnului

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este „Mersul cu Steaua”, practicat de regulă în ziua de Crăciun, dar întâlnit și în Ajun în anumite regiuni. Colindătorii poartă o stea confecționată din lemn sau carton, frumos decorată, care simbolizează Steaua de la Betleem. Prin cântecele interpretate, ei vestesc Nașterea lui Iisus Hristos, fiecare membru al grupului având un rol bine stabilit: purtătorul stelei, solistul și cei care acompaniază cu clopoței sau tobe.

„Bună dimineața”, colindul Ajunului

În Ajunul Crăciunului, mai ales în Transilvania și Moldova, este răspândit colindul „Bună dimineața”. Acesta este mai scurt și mai spontan, fiind rostit în special de copii sau de grupuri mici. Prin formule simple de salut și urare, colindătorii aduc vestea sărbătorii și creează o legătură directă între comunitate și spiritul Crăciunului.

Obiceiurile de Anul Nou: Plugușorul

Colindatul continuă și după Crăciun, atingând apogeul în noaptea dintre ani. Plugușorul este unul dintre cele mai vechi și spectaculoase obiceiuri de Anul Nou, cu rădăcini adânci în cultura agrară românească.

Tineri sau bărbați merg din casă în casă cu un plug simbolic, împodobit cu panglici și clopoței, rostind urări ritmate despre muncă, rod bogat și prosperitate. Sunetul biciurilor și al tobelor creează o atmosferă festivă, menită să alunge răul și să cheme norocul.

Tradiții cu măști: Capra, Ursul și Căiuții

Printre cele mai spectaculoase forme de colindat se numără obiceiurile cu măști, practicate mai ales în noaptea de Revelion și în primele zile ale anului. Jocul Caprei este răspândit în multe regiuni, sub diverse denumiri locale, și simbolizează belșugul și fertilitatea. Dansul este alert, zgomotos și plin de culoare, având rolul de a alunga spiritele rele.

Dansul Ursului, întâlnit mai ales în Bucovina și Maramureș, impresionează prin forța mișcărilor și solemnitatea ritualului. Costumul din blană de urs și ritmul tobelor transformă reprezentația într-un adevărat ritual de reînnoire, marcat de trecerea dintre ani.

Căiuții, specifici mai ales Ardealului și Banatului, aduc un plus de dinamism sărbătorilor. Prin dansuri ritmate și jocuri coregrafice care imită mișcarea calului, colindătorii transmit urări de putere, energie și noroc pentru anul ce începe.

Sorcova, urarea începutului de an

Prima zi a Anului Nou este rezervată Sorcovei, un obicei practicat în aproape toate regiunile țării. Copiii merg din casă în casă cu sorcove colorate, rostind urări de sănătate și viață lungă. Gestul simbolic de atingere a gazdelor cu sorcova este însoțit de ritm și voie bună, încheind ciclul sărbătorilor de iarnă într-o notă optimistă.

De la primele colinde din Ajun și până la urările din primele zile ale anului, colindatul rămâne un element esențial al identității culturale românești. Dincolo de schimbările aduse de timp, aceste obiceiuri continuă să aducă oamenii împreună, păstrând vie legătura dintre tradiție, comunitate și speranța unui an mai bun.

Sursă foto – wirestock / Envato