În România, obținerea certificatului de handicap este un pas esențial pentru ca persoanele cu dizabilități să beneficieze de drepturi sociale, facilități fiscale și, în unele cazuri, de indemnizație de însoțitor. 2025 aduce criterii actualizate de evaluare medicală, care stabilesc clar afecțiunile ce permit încadrarea într-un grad de handicap.
Certificatul de handicap este un document oficial eliberat de comisiile de evaluare ale DGASPC, care atestă gradul de afectare funcțională a unei persoane din cauza unei boli sau dizabilități. Pe baza acestui certificat, beneficiarii pot primi prestații sociale, scutiri fiscale, facilități la transport și alte sprijinuri. Pentru persoanele cu handicap grav, legislația prevede posibilitatea obținerii unei indemnizații de însoțitor care să îi ajute în viața de zi cu zi.
Noile criterii aprobate în 2025 includ o gamă largă de boli severe și dizabilități care afectează capacitatea de funcționare. În funcție de severitate și de impactul asupra vieții cotidiene, aceste afecțiuni pot justifica acordarea certificatului — inclusiv pe perioadă permanentă, în unele situații.
Tulburările intelectuale severe, cum ar fi dizabilitățile intelectuale profunde (de exemplu, QI foarte scăzut), formele grave de autism, sindromul Down sau psihozele majore documentate clinic sunt incluse pe listă. Aceste afecțiuni pot duce la handicap permanent dacă sunt ireversibile și dovedite în evaluări succesive.
Persoanele cu cecitate totală sau severă ireversibilă, surdocecitate sau surditate bilaterală congenitală sunt încadrate în grad de handicap. Documentarea se face prin examinări oftalmologice și ORL specifice.
Condițiile medicale critice precum insuficiența cardiacă severă (de exemplu clasele III-IV NYHA), transplantul cardiac sau pulmonar după perioada de stabilizare, boli hematologice cronice rezistente la tratament și insuficiența respiratorie cronică cu dependență de oxigenoterapie sunt recunoscute pentru handicap.
Afecțiuni metabolice grave, cum ar fi diabetul insulino-dependent cu complicații, ciroza hepatică decompensată sau boli endocrine severe, sunt incluse în categoria celor care pot determina handicap.
Paraliziile, amputările, distrofia musculară, scleroza multiplă avansată sau boli neurodegenerative progresive (inclusiv scleroza laterală amiotrofică) pot conduce la incapacitate de autonomie, justificând astfel certificatul de handicap.
Pe lista bolilor eligibile se află și neoplazii maligne în stadiu avansat, afecțiuni renale cronice în stadiul G5 (cu dializă sau transplant), precum și alte boli autoimune severe care afectează semnificativ starea de sănătate.
Termenul pentru care este emis certificatul depinde de natura afecțiunii:
Actualizarea listelor de boli care permit încadrarea în grad de handicap răspunde atât evoluțiilor medicale, cât și nevoilor sociale ale persoanelor afectate. Potrivit DailyNews, schimbările recente insiste pe evaluări funcționale detaliate, nu doar pe diagnostic, pentru a determina cu precizie impactul unei boli asupra vieții de zi cu zi.
FOTO: Shutterstcok