În noaptea dintre ani, când ceasul bate de 12 ori și paharele de șampanie se ciocnesc, mulți oameni păstrează un obicei vechi: mănâncă struguri, unul câte unul, la fiecare bătaie a ceasului. Tradiția a devenit tot mai populară și în România, fiind considerată un ritual al norocului și al prosperității pentru anul care urmează.
Obiceiul mâncatului strugurilor de Revelion își are originea în Spania, la începutul secolului XX. Potrivit istoriei, viticultorii spanioli s-au confruntat cu o recoltă extrem de bogată de struguri și au promovat consumul acestora în noaptea de Anul Nou ca simbol al belșugului. Cu timpul, tradiția s-a răspândit și a căpătat o semnificație mai profundă.
Fiecare dintre cele 12 boabe de strugure reprezintă o lună din anul următor. Se spune că, dacă reușești să mănânci toate boabele înainte ca ceasul să termine cele 12 bătăi, vei avea noroc pe tot parcursul anului. Gustul fiecărei boabe ar prevesti cum va fi luna respectivă: dulce, liniștită sau plină de provocări.
Strugurii sunt asociați, din cele mai vechi timpuri, cu fertilitatea, prosperitatea și abundența. Consumul lor la miezul nopții simbolizează dorința de a avea un an plin, fără lipsuri, dar și de a lăsa în urmă greutățile anului trecut.
Pentru ca ritualul să fie respectat „ca la carte”, strugurii trebuie pregătiți din timp, ideal fără sâmburi, pentru a evita dificultățile la miezul nopții. Boabele se mănâncă pe rând, la fiecare bătaie a ceasului, în timp ce cei care respectă tradiția își pun în gând o dorință pentru anul ce începe.
Sursă foto – AydinovKamran / Envato