Obezitatea rămâne una dintre cele mai severe probleme de sănătate, iar consecințele sale nu permit amânare. Evoluția bolii, impactul asupra organelor interne și limitele tratamentului conservator conduc adesea pacienții spre chirurgia bariatrică în mod justificat. Dr. Daniel Andrei, medic primar chirurgie generală, Ponderas Academic Hospital, ne-a făcut un tablou complex al bolii și ne-a explicat când devine chirurgia bariatrică singura opțiune eficientă.
Potrivit medicului, definirea obezității se bazează pe indicele de masă corporală: „Obezitatea se definește la adulți pe baza IMC, care începe de la 30 de kg pe m², în timp ce supraponderea corespunde unui IMC între 25 și 29.9 kg/m².” La copii, criteriile sunt adaptate vârstei și sexului, obezitatea fiind marcată de percentila ≥95.
Această diferențiere nu este una pur tehnică. Ea delimitează momentul în care acumularea de grăsime începe să producă modificări metabolice profunde, cu impact asupra întregului organism.
„Obezitatea este o boală multifactorială”, subliniază medicul.
Printre cauzele dominante se regăsesc comportamente alimentare nesănătoase și sedentarismul, dar și factori genetici, endocrini sau psihoemoționali. Relația cu mâncarea se construiește adesea încă din copilărie, de la presiunea de a „mânca tot din farfurie”, la recompense cu dulciuri.
Somnul insuficient amplifică apetitul, iar stresul favorizează consumul emoțional, generând un cerc vicios care persistă în timp. În paralel, afecțiuni precum hipotiroidismul, sindromul Cushing sau sindromul ovarelor polichistice accentuează riscul de obezitate.
Citește și: Obezitatea sindromică – ce complicații medicale are
Primele semne sunt deja semnale de alarmă.
„Riscuri imediate sunt creșterea rezistenței la insulină, hiperlipidemia, creșterile tensiunii arteriale, apneea de somn, refluxul gastroesofagian și steatoza hepatică”, explică medicul.
Pe termen lung însă, tabloul devine dramatic: diabet zaharat tip 2, ateroscleroză, infarct, AVC, numeroase forme de cancer, infertilitate, depresie și insuficiență respiratorie.
Afectarea organelor vitale este un proces complex:
„Obezitatea presupune infiltrarea organelor cu grăsime, ce duce la modificări metabolice și inflamatorii”, precizează medicul.
„Pacienții ar trebui să urmărească modificările discrete, precum hainele care nu mai încap, valorile tensiunii crescute sau analizele ușor modificate”, avertizează Dr. Daniel Andrei.
Excesul de grăsime declanșează simultan mai multe mecanisme patologice: scade sensibilitatea la insulină, crește volumul de sânge și rigidizează vasele, iar grăsimea din jurul gâtului determină colapsul căilor aeriene în timpul somnului.
„Aparatul cardiovascular și metabolismul sunt profund destabilizate, iar consecințele sunt inevitabile în timp”, punctează Dr. Daniel Andrei.
Obezitatea afectează direct stima de sine, relațiile sociale și echilibrul emoțional. Depresia și anxietatea amplifică alimentația compulsivă, în special pe fond de stres, perpetuând un cerc vicios dificil de întrerupt.
Tratamentul conservator include dietă hipocalorică, activitate fizică și terapie comportamentală. Este adesea completat cu medicație, precum agonști GLP-1, GLP-1/GIP sau inhibitori ai absorbției grăsimilor. Dar există limite biologice greu de depășit.
„Odată cu scăderea în greutate se produce o adaptare metabolică, prin care scade metabolismul bazal, arzându-se mai puține calorii decât înainte”, explică medicul.
Modificările hormonilor foamei, tentațiile alimentare și comorbiditățile reduc șansele de succes pe termen lung.
Momentul intervenției este clar definit medical:
„Evaluarea pentru chirurgie bariatrică se impune când tratamentul conservator eșuează după 6-12 luni, sau când obezitatea pune viața în pericol: apnee severă, hipertensiune refractară, diabet necontrolat, fibroză hepatică avansată”, declară Dr. Daniel Andrei.
Specialistul explică diferențele dintre principalele tipuri de intervenții bariatrice:
În funcție de profil, pot fi recomandate și alte proceduri (OAGB, SADI, duodenal switch, plicatură gastrică etc.).
În centrele specializate, mortalitatea operatorie este redusă: 0,1-0,3%. Complicațiile majore apar în 3-6% dintre cazuri.
„Riscurile obezității severe depășesc cu mult riscurile chirurgiei bariatrice”, subliniază medicul, amintind scăderea speranței de viață cu până la 14 ani și riscul major de infarct, AVC, ciroză sau cancer.
Intervențiile bariatrice și metabolice au impact major asupra bolilor asociate:
Rezultatele durabile necesită un stil de viață adaptat: porții mici, evitarea alimentelor hipercalorice, suplimente zilnice, activitate fizică constantă și somn adecvat.
„Schimbarea stilului de viață este obligatorie pentru rezultate pe termen lung”, punctează medicul.
Monitorizarea regulată (1, 3, 6, 12 luni și apoi anual) joacă un rol esențial în prevenirea complicațiilor.
Recidiva apare la 10-30% dintre pacienți după 5-10 ani. Cauzele principale sunt nerespectarea dietei, sedentarismul, tulburările emoționale sau dilatarea rezervorului gastric.
„Cu suport corect, peste 70-80% dintre pacienți mențin rezultate bune pe termen lung”, afirmă medicul.
În cazurile dificile, tratamentul medicamentos sau intervențiile de revizie bariatrică rămân soluții eficiente.
Foto: shutterstock