Obezitatea: de la boală cronică, la soluția chirurgicală bariatrică. Când devine intervenția singura opțiune eficientă

Obezitatea rămâne una dintre cele mai severe probleme de sănătate, iar consecințele sale nu permit amânare. Evoluția bolii, impactul asupra organelor interne și limitele tratamentului conservator conduc adesea pacienții spre chirurgia bariatrică în mod justificat. Dr. Daniel Andrei, medic primar chirurgie generală, Ponderas Academic Hospital, ne-a făcut un tablou complex al bolii și ne-a explicat când devine chirurgia bariatrică singura opțiune eficientă.

Cum începe obezitatea și unde se trasează pragul de risc

Potrivit medicului, definirea obezității se bazează pe indicele de masă corporală: „Obezitatea se definește la adulți pe baza IMC, care începe de la 30 de kg pe m², în timp ce supraponderea corespunde unui IMC între 25 și 29.9 kg/m².” La copii, criteriile sunt adaptate vârstei și sexului, obezitatea fiind marcată de percentila ≥95.

Această diferențiere nu este una pur tehnică. Ea delimitează momentul în care acumularea de grăsime începe să producă modificări metabolice profunde, cu impact asupra întregului organism.

Recomandări

Știința confirmă că postul este un aliat real al longevității, regenerând corpul și mintea

Ce fructe să mănânci, ca să previi fiecare boală în parte. Tabel complet pentru cele mai…

De ce apare obezitatea: mecanisme și comportamente care stau în spatele bolii

„Obezitatea este o boală multifactorială”, subliniază medicul.

Printre cauzele dominante se regăsesc comportamente alimentare nesănătoase și sedentarismul, dar și factori genetici, endocrini sau psihoemoționali. Relația cu mâncarea se construiește adesea încă din copilărie, de la presiunea de a „mânca tot din farfurie”, la recompense cu dulciuri.

Somnul insuficient amplifică apetitul, iar stresul favorizează consumul emoțional, generând un cerc vicios care persistă în timp. În paralel, afecțiuni precum hipotiroidismul, sindromul Cushing sau sindromul ovarelor polichistice accentuează riscul de obezitate.

Citește și: Obezitatea sindromică – ce complicații medicale are

Consecințele obezității, de la modificări metabolice la afectarea organelor vitale

Primele semne sunt deja semnale de alarmă.

„Riscuri imediate sunt creșterea rezistenței la insulină, hiperlipidemia, creșterile tensiunii arteriale, apneea de somn, refluxul gastroesofagian și steatoza hepatică”, explică medicul.

Pe termen lung însă, tabloul devine dramatic: diabet zaharat tip 2, ateroscleroză, infarct, AVC, numeroase forme de cancer, infertilitate, depresie și insuficiență respiratorie.

Afectarea organelor vitale este un proces complex:

• Inima dezvoltă hipertrofie ventriculară și aritmii, pe fondul efortului suplimentar și inflamației cronice.
• Ficatul acumulează masiv grăsime, cu progresie spre steatohepatită, fibroză și ciroză.
• Pancreasul este suprasolicitat prin secreție excesivă de insulină, fenomen care conduce în timp la diabet.

„Obezitatea presupune infiltrarea organelor cu grăsime, ce duce la modificări metabolice și inflamatorii”, precizează medicul.

Semnele timpurii pe care pacienții nu ar trebui să le ignore

„Pacienții ar trebui să urmărească modificările discrete, precum hainele care nu mai încap, valorile tensiunii crescute sau analizele ușor modificate”, avertizează Dr. Daniel Andrei.

Legătura cu diabetul, hipertensiunea și apneea de somn

Excesul de grăsime declanșează simultan mai multe mecanisme patologice: scade sensibilitatea la insulină, crește volumul de sânge și rigidizează vasele, iar grăsimea din jurul gâtului determină colapsul căilor aeriene în timpul somnului.

„Aparatul cardiovascular și metabolismul sunt profund destabilizate, iar consecințele sunt inevitabile în timp”, punctează Dr. Daniel Andrei.

Impactul asupra sănătății mintale

Obezitatea afectează direct stima de sine, relațiile sociale și echilibrul emoțional. Depresia și anxietatea amplifică alimentația compulsivă, în special pe fond de stres, perpetuând un cerc vicios dificil de întrerupt.

De ce tratamentele non-chirurgicale nu sunt suficiente în multe cazuri

Tratamentul conservator include dietă hipocalorică, activitate fizică și terapie comportamentală. Este adesea completat cu medicație, precum agonști GLP-1, GLP-1/GIP sau inhibitori ai absorbției grăsimilor. Dar există limite biologice greu de depășit.

„Odată cu scăderea în greutate se produce o adaptare metabolică, prin care scade metabolismul bazal, arzându-se mai puține calorii decât înainte”, explică medicul.

Modificările hormonilor foamei, tentațiile alimentare și comorbiditățile reduc șansele de succes pe termen lung.

Când devine necesară chirurgia bariatrică

Momentul intervenției este clar definit medical:

• IMC ≥40 kg/m²
• IMC 35-39,9 kg/m² cu comorbidități
• IMC 30-34,9 kg/m² în diabet tip II cu control deficitar

„Evaluarea pentru chirurgie bariatrică se impune când tratamentul conservator eșuează după 6-12 luni, sau când obezitatea pune viața în pericol: apnee severă, hipertensiune refractară, diabet necontrolat, fibroză hepatică avansată”, declară Dr. Daniel Andrei.

Principalele tipuri de intervenții bariatrice

Specialistul explică diferențele dintre principalele tipuri de intervenții bariatrice:

• Sleeve gastric: intervenție restrictivă, reduce volumul stomacului cu ~80% și scade secreția de grelină. Avantaj: nu induce malabsorbție, are mai puține complicații. Poate agrava refluxul. Este cea mai des utilizată procedură bariatrică la nivel mondial, inclusiv în România, datorită beneficiilor pe care le aduce pacienților.
• Bypass gastric Roux-en-Y: intervenție mixtă, care reduce stomacul și modifică traseul alimentelor. Are efect metabolic remarcabil, inclusiv pe diabet. Este reversibilă, însă necesită monitorizare atentă din cauza riscului de deficite nutriționale.

În funcție de profil, pot fi recomandate și alte proceduri (OAGB, SADI, duodenal switch, plicatură gastrică etc.).

Riscurile chirurgiei vs. riscurile obezității severe

În centrele specializate, mortalitatea operatorie este redusă: 0,1-0,3%. Complicațiile majore apar în 3-6% dintre cazuri.

„Riscurile obezității severe depășesc cu mult riscurile chirurgiei bariatrice”, subliniază medicul, amintind scăderea speranței de viață cu până la 14 ani și riscul major de infarct, AVC, ciroză sau cancer.

Beneficiile dovedite ale chirurgiei bariatrice

Intervențiile bariatrice și metabolice au impact major asupra bolilor asociate:

• Remisia diabetului tip 2 în până la 80% din cazuri
• Normalizarea tensiunii arteriale
• Ameliorarea apneei de somn în peste 70% din cazuri
• Remisia steatozei hepatice în 80-90% din situații
• Reducerea durerilor articulare și creșterea mobilității
• Îmbunătățirea fertilității și reducerea riscurilor din sarcină
• Scăderea riscului de cancer asociat obezității
• Reducerea mortalității totale cu 30-50%

Cum arată viața pacientului după operație

Rezultatele durabile necesită un stil de viață adaptat: porții mici, evitarea alimentelor hipercalorice, suplimente zilnice, activitate fizică constantă și somn adecvat.

„Schimbarea stilului de viață este obligatorie pentru rezultate pe termen lung”, punctează medicul.

Monitorizarea regulată (1, 3, 6, 12 luni și apoi anual) joacă un rol esențial în prevenirea complicațiilor.

Cum poate fi prevenit riscul de recidivă

Recidiva apare la 10-30% dintre pacienți după 5-10 ani. Cauzele principale sunt nerespectarea dietei, sedentarismul, tulburările emoționale sau dilatarea rezervorului gastric.

„Cu suport corect, peste 70-80% dintre pacienți mențin rezultate bune pe termen lung”, afirmă medicul.

În cazurile dificile, tratamentul medicamentos sau intervențiile de revizie bariatrică rămân soluții eficiente.

Foto: shutterstock