Halena: ce spune mirosul neplăcut al respirației despre sănătatea ta dentară și generală

Halena, cunoscută popular drept respirație urât mirositoare, este un simptom pe cât de frecvent, pe atât de ignorat în primele faze. Mulți pacienți o consideră o simplă neplăcere socială, fără să știe că, de cele mai multe ori, halena este semnalul vizibil al unor probleme stomatologice serioase, care pot evolua lent, tăcut și în profunzime. Studiile arată că până la 31,8% din populație se confruntă, la un moment dat, cu episoade de halitoză, însă doar o parte ajunge la controlul stomatologic care ar putea clarifica adevărata cauză.

Respirația urât mirositoare nu este o afecțiune în sine, ci un simptom. În cele mai multe cazuri, ea indică un dezechilibru în cavitatea orală, fie din cauza igienei deficitare, fie din cauza acumulării de bacterii, fie din cauza infecțiilor gingivale sau a cariilor dentare.

“Halena nu este o problemă superficială. În general, are o cauză clară, iar această cauză trebuie identificată și tratată, nu mascată. În stomatologie, respirația urât mirositoare este un simptom care ne indică inflamație, infecție sau acumulare bacteriană mult peste nivelul normal. Mirosul apare în momentul în care bacteriile care se dezvoltă în mediul cald și umed al cavității orale descompun resturile alimentare, proteinele și celulele descuamate, eliberând compuși sulfurați volatili cu un miros înțepător, greu de tolerat”, explică Dr. Cristina Tănase, medic stomatolog.

Recomandări

(P) Sănătatea orală nu așteaptă: vizita la dentist la timp poate face diferența dintre prevenție și…

Mănânci multe portocale iarna? Iată cum îți pot afecta dinții!

Igiena orală necorespunzătoare și afecțiunile sistemice, printre cauzele halitozei

Una dintre cele mai frecvente cauze ale halenei este igiena orală necorespunzătoare. Atunci când dinții nu sunt periați de două ori pe zi și nu se folosește ața dentară, resturile alimentare rămân în spațiile interdentare și la nivelul gingiei, formând placa bacteriană. Odată mineralizată, placa devine tartru, o depunere dură care nu mai poate fi îndepărtată acasă și care devine un adevărat rezervor de bacterii. Aceste bacterii produc compuși mirositori și mențin inflamația gingivală.

“Apariția halenei poate semnala și gingivita, inflamația gingiilor provocată de placa bacteriană. Gingiile inflamate sângerează ușor, se retrag și devin dureroase la periaj. În lipsa tratamentului, gingivita poate evolua în parodontită, o boală mult mai severă, care afectează osul ce susține dinții. Halena persistentă este unul dintre primele semne ale parodontitei, alături de mobilitatea dentară și sensibilitatea gingivală. Parodontita este o afecțiune cronică, adesea subdiagnosticată, dar consecințele ei pot fi severe, inclusiv pierderea dinților”, adaugă Dr. Cristina Tănase.

Citește și: 4 moduri naturale în care poți combate halitoza (respirația urât mirositoare)

Cariile dentare sunt un alt motiv frecvent pentru respirația urât mirositoare. O carie deschisă, care permite acumularea resturilor alimentare în interiorul dintelui, poate produce un miros specific, greu de ignorat.

“Infecțiile dentare, precum abcesul, determină eliminarea de substanțe cu miros puternic. Atunci când pulpa dentară este afectată, bacteriile din interiorul dintelui pot genera halitoză intensă, însoțită de dureri, sensibilitate la rece sau la cald, și uneori febră. Totodată, limba este un alt element esențial în apariția halenei. Pe suprafața ei se acumulează bacterii, mucus și celule descuamate, formând un strat albicios sau gălbui. Această peliculă, adesea trecută cu vederea în igiena zilnică, este unul dintre cele mai mari rezervoare de compuși sulfurați. De aceea, recomandăm curățarea limbii cu periuța sau cu un raclet special. Curățarea ei zilnică reduce semnificativ halena”, subliniază medicul.

Există și situații în care halena indică afecțiuni sistemice. Diabetul dezechilibrat poate produce un miros dulceag, de acetonă, datorită ketoacidozei. Afecțiunile hepatice sau renale pot genera halitoză de cauză metabolică, prin acumularea de toxine în organism. Infecțiile respiratorii, sinuzitele cronice sau amigdalele inflamate pot contribui și ele la o respirație urât mirositoare, deoarece mucusul acumulat și flora bacteriană modificată influențează mirosul respirației.

Cum scăpăm de respirația urât mirositoare

Halena nu dispare de la sine decât dacă este eliminată cauza. Este un simptom persistent, care poate reveni imediat ce bacteriile se reacumulează sau inflamația reapare. De aceea, tratamentul trebuie să fie corect, constant și personalizat. Primul pas este igienizarea profesională în cabinetul stomatologic, unde medicul îndepărtează tartrul supra și subgingival, curăță spațiile interdentare greu accesibile și tratează zonele inflamate. Odată eliminate depozitele bacteriene, respirația se îmbunătățește considerabil.

“Dacă halena este cauzată de o carie, un abces sau o infecție gingivală, acestea trebuie tratate corespunzător. Plombele deteriorate, lucrările protetice defectuoase sau coroanele care permit acumularea de resturi alimentare pot fi și ele un factor declanșator, necesitând reparație sau înlocuire. În cazul parodontitei, tratamentul este complex și implică mai multe etape, de la detartraj în profunzime până la monitorizare permanentă. Halena dispare odată ce inflamația gingivală este ținută sub control”, adaugă Dr. Cristina Tănase.

Foto: shutterstock