Când se spală după Anul Nou. Zile care aduc ghinion dacă bagi la spălat. „Strică rânduiala anului”

Tradițiile asociate trecerii dintre ani au o diversitate surprinzătoare, iar regulile privind treburile casnice, în special spălatul rufelor, fac parte dintr-un complex de credințe populare. Deși nu au caracter oficial sau religios, aceste obiceiuri continuă să circule în multe zone ale țării, fiind percepute ca elemente de protecție sau ca mecanisme menite să asigure un început de an „curat” în sens ritual, nu fizic. Tocmai de aceea, o analiză atentă a acestor practici este necesară pentru a delimita tradiția de realitatea normelor actuale.

Originea credințelor privind „zilele în care nu se spală”

Interdicțiile populare de la începutul anului derivă în principal din mentalitatea arhaică potrivit căreia primele zile ale anului fixau „norocul” pentru lunile care urmau. Orice muncă solicitantă era considerată nepotrivită, existând ideea că efortul fizic „alungă binele” ori „strică rânduiala anului”. Spălatul rufelor a fost încadrat în această categorie din motive simbolice: implică apă, curățare și risipă de energie, elemente interpretate ritualic.

Este important de subliniat că asemenea practici sunt folclorice, nu canoane religioase.

Recomandări

De ce să porți lenjerie roșie de Revelion? Tradiții în noaptea dintre ani

Unde se pune vâscul de Sărbători. Locul special care aduce protecție casei și noroc familiei

Citește și: Ce trebuie să faci imediat cum te trezești pe 1 ianuarie, ca să îți meargă bine tot anul

Ce spune tradiția despre primele zile ale anului

În majoritatea regiunilor, obiceiurile se organizează în jurul următoarelor principii:

1 ianuarie- Ziua Sfântului Vasile

Tradiția populară consideră această zi una „puternică”, dedicată veseliei, urărilor și începerii anului într-un ton optimist.
Se evită munca, inclusiv spălatul rufelor, pe motiv că ar fi un semn nefast- „speli norocul anului”.

2 ianuarie- perioadă încă socotită de trecere

Unele comunități extind interdicția și în a doua zi, considerând că startul de an nu trebuie „tulburat”. Totuși, această regulă nu este uniformă, iar multe zone permit reluarea treburilor casnice în această zi.

Zilele de sărbătoare legală din intervalul 1–7 ianuarie

• Sfântul Vasile (1 ianuarie)
• Soborul Maicii Domnului (1 ianuarie, în calendarul religios)
• Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie)

Pentru aceste zile, munca este în mod tradițional redusă, însă nu există o interdicție rigidă. Obiceiul se suprapune peste regula generală legată de marile sărbători, când activitățile grele sunt evitate.

Dintr-o perspectivă antropologică, asemenea obiceiuri reflectă nevoia de a marca simbolic începutul unui ciclu temporal. Interdicțiile temporare asupra unor activități casnice sunt modalități de a crea un spațiu sacru, distinct de timpul obișnuit.

În societatea actuală, aceste practici sunt în mod firesc privite mai critic. Utilitatea lor este culturală, nu practică, iar respectarea lor rămâne o alegere personală.

Foto: shutterstock