Efectele stilului de viață asupra inimii

Starea inimii reflectă modul în care trăim, iar Dr. Monica Trofin-Bănescu, medic primar cardiologie, șefa Secției de Cardiologie și coordonator USTACC la Spitalul Clinic SANADOR, subliniază că numeroase obiceiuri aparent banale pot deteriora discret, dar constant, funcția cardiovasculară. Sedentarismul, alimentația haotică și consumul excesiv de sare sau zahăr se numără printre cele mai nocive comportamente. Acestea favorizează hipertensiunea, obezitatea și dislipidemia, componente majore ale riscului cardiovascular.

Lipsa somnului reprezintă un alt factor subestimat. Un program fragmentat sau insuficient de odihnă perturbă reglajele metabolice și crește nivelul hormonilor de stres, cu efect direct asupra tensiunii arteriale și ritmului cardiac. În timp, asemenea dereglări amplifică riscul de aritmii și boli coronariene.

Stresul cronic și burnout-ul exercită o presiune suplimentară asupra inimii. Comparativ cu factorii metabolici tradiționali, aceste condiții accelerează procesele inflamatorii și afectează endoteliul vascular, facilitând debutul sau agravarea bolilor cardiovasculare. Impactul lor devine mai evident atunci când se asociază cu un stil de viață dezordonat.

Recomandări

A început sezonul virozelor şi gripelor. Rata vaccinărilor a scăzut în România / VIDEO

Vârfurile glicemice duc la rezistență la insulină: de ce cerealele dulci cu lapte și suc de…

În ceea ce privește activitatea fizică, persoanele cu factori de risc sau cu antecedente de infarct necesită un program adaptat. Se recomandă efort constant, moderat, supravegheat sau calibrat medical, evitând variațiile bruște de intensitate. Evaluarea cardiologică prealabilă rămâne esențială.

Pentru monitorizarea corectă a sănătății inimii, analize precum profilul lipidic, glicemia, funcția renală, electrocardiograma și ecocardiografia de rutină pot indica rapid deviațiile generate de un stil de viață necorespunzător. Aceste investigații permit intervenții timpurii.