Sushi, o delicatesă globală apreciată, ridică întrebări despre beneficiile și riscurile sale pentru sănătate. Experții dezvăluie ce spune știința despre acest preparat popular.
Sushi, o delicatesă japoneză adorată în întreaga lume, a devenit o obsesie culinară globală. Dar este această mâncare la fel de sănătoasă pe cât pare? Potrivit The Times of India, adevărul se află undeva la mijloc.
Un studiu publicat în Journal of Food Protection a arătat că, deși peștele de calitate pentru sushi este în general sigur când este manipulat și depozitat corespunzător, există riscuri de contaminare. Cercetătorii au descoperit că refrigerarea sau igiena necorespunzătoare pot duce la urme de bacterii și paraziți dăunători.
Când este preparat corect, sushi poate fi una dintre cele mai bogate în nutrienți mese. Peștii precum somonul, tonul și macroul sunt plini de acizi grași omega-3, care reduc inflamația și protejează împotriva bolilor de inimă. Algele, un ingredient comun în sushi, sunt o sursă excelentă de iod și magneziu, ambele susținând funcția tiroidă și sănătatea nervilor.
Oțetul din orezul pentru sushi oferă proprietăți antimicrobiene ușoare, în timp ce legumele precum avocado, castraveții și morcovii adaugă fibre și grăsimi sănătoase. Împreună, aceste ingrediente formează o masă săracă în grăsimi saturate, dar bogată în nutrienți esențiali.
În ciuda reputației sale sănătoase, sushi are și dezavantaje. Orezul alb, folosit în majoritatea rulouri, are un indice glicemic ridicat care poate provoca creșteri ale glicemiei. Rulouri care includ umpluturi prăjite, maioneză sau brânză cremă pot fi surprinzător de bogate în calorii. O altă preocupare majoră este mercurul. Anumite specii de pește, inclusiv tonul și peștele-spadă, conțin în mod natural niveluri de mercur care se pot acumula în organism.
E recomandată limitarea consumului de pește cu conținut ridicat de mercur și alegerea opțiunilor mai sigure precum somonul, creveții și sardinele.
Prospețimea sushi-ului nu este doar o chestiune de gust, ci și de siguranță alimentară. Conform studiului din Journal of Food Protection, peștele crud trebuie congelat rapid la cel puțin -20°C timp de șapte zile pentru a ucide paraziții înainte de a fi servit. Restaurantele care respectă aceste norme de temperatură reduc drastic riscul de contaminare.
Sushi poate rămâne parte dintr-o dietă sănătoasă dacă este abordat cu atenție. Alege rulouri făcute cu orez brun sau optează pentru sashimi fără orez pentru a reduce aportul de carbohidrați. Preferă peștele bogat în omega-3 și asociază sushi-ul cu garnituri de legume în loc de aperitive prăjite. Folosirea mai puțină de sos de soia ajută la reducerea nivelului de sodiu.
Așadar, sushi poate fi o masă curată, bogată în proteine, care susține sănătatea pe termen lung, dar igiena precară sau consumul excesiv de pește cu conținut ridicat de mercur îl pot transforma într-un risc. Echilibrul, calitatea și varietatea sunt cele care fac sushi-ul cu adevărat benefic.
Foto: Profimedia