Într-o lume dominată de ecrane, notificări și algoritmi, România se descoperă nepregătită să facă față celei mai noi epidemii tăcute: dependențele digitale. Aceasta este concluzia sumbră desprinsă din conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de revista Q Magazine la Palatul Patriarhiei, cu participarea unor nume de prim rang din Guvern, mediul medical și academic.
Evenimentul, moderat de Mihai Constantin, jurnalist și fost purtător de cuvânt al Guvernului, a oferit o privire frontală asupra efectelor dramatice ale expunerii prelungite la mediul digital, o realitate care, potrivit specialiștilor, subminează sănătatea mintală, performanța cognitivă și relațiile sociale.
În deschiderea conferinței, Floriana Jucan, fondatoarea Q Magazine, a subliniat absența unei statistici naționale privind adicțiile digitale și a pledat pentru o „cartografiere exactă a fenomenului”, fără de care nu pot fi elaborate politici publice eficiente.
„Dacă vorbim despre protejarea mediului înconjurător, trebuie să vorbim și despre mediul interior, expresia psihicului nostru”, a afirmat Floriana Jucan.
Invitatul special al conferinței, profesorul Martin Jan Stránský, neurolog de la Universitatea Yale și autor al volumului „The Rise and Fall of the Human Mind”, a susținut o prezentare dură despre efectele devastatoare ale digitalizării asupra creierului uman.
„Cu cât telefonul este mai departe de dumneavoastră, cu atât memoria este mai bună. Telefoanele ar trebui interzise nu doar în clase, ci în școli, în general. Este un fapt științific”, a declarat Stránský, citând studii recente ale Institutului Karolinska și ale OECD.
Acesta a susținut că utilizarea intensă a tehnologiei reduce performanțele școlare și afectează dezvoltarea cognitivă, avertizând asupra dependenței de dopamină generate de rețelele sociale.
„Tim Cook, Bill Gates și Steve Jobs nu și-au lăsat copiii să folosească ceea ce ei înșiși au inventat. Ei controlau tehnologia, nu invers”, a subliniat profesorul, cerând ministrului Educației să urmeze exemplul celor 69 de țări care au interzis telefoanele mobile în școli.
Răspunzând provocării, Daniel David, ministrul Educației și cercetării, a admis riscurile asociate expunerii excesive, dar a pledat pentru o abordare echilibrată.
„Pentru mine, ca psiholog, tehnologia nu e bună sau rea în sine. Depinde de modul în care o folosim. Conținutul și contextul educațional sunt esențiale”, a spus Daniel David, menționând introducerea în planurile-cadru a disciplinelor Autocunoaștere și dezvoltare personală și Autoreglare emoțională.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut una dintre cele mai tranșante declarații ale conferinței: „În România, Ministerul Sănătății nu are o strategie pentru adicțiile din mediul virtual. Nu există centre funcționale care să poată consilia și trata minorii dependenți de mediul online. Poate pe hârtie există, dar în realitate, nu”.
Alexandru Rogobete a anunțat intenția de a construi șase centre dedicate sănătății mintale, menite să ofere sprijin tinerilor afectați de dependențele digitale.
Profesorul Vasile Dîncu, președintele IRES, a prezentat studiul „România în epoca hiperconectivității”, care relevă un paradox îngrijorător.
„Cu cât ești mai conectat, cu atât ești mai singur. Avem 90% dintre români online, dar nicio politică publică privind bunăstarea psihică digitală”, a afirmat sociologul.
Momentul emoționant al conferinței a fost mărturia Roxanei Dima, mama unui băiat de 12 ani diagnosticat cu anorexie nervoasă, boală alimentată de influențele toxice din mediul online.
„2023. Anorexie Nervoasă. David, 12 ani. O banană la două zile, măsurată și cântărită. 14 luni de iad. Nici în cele mai negre scenarii nu mi-a trecut prin minte că David al meu, copilul soare, copilul zâmbet, vorbitor fluent de două limbi străine, sportiv de performanță în două discipline, înot și fotbal, ar putea vreodată să cadă pradă celei mai parșive și periculoase boli psihice din câte a identificat știința medicală. Anorexia Nervoasă a ajuns, potrivit cifrelor oficiale din Uniunea Europeană, la 20% rată de deces. Pe scurt, cei diagnosticați cu eating disorder se înfometează până când le cedează organele și mor. Pe termen lung rata de suicid este la cote alarmante.
În mrejele acestei patologii sunt prinși de obicei pre-adolescenții, care, dintr-un cumul de motive cum ar fi neîncrederea în sine, vulnerabilitatea, evenimentele private traumatice emoționale și bullingul, cad pradă într-un final nefericit influențelor nefaste din mediul online, de pe platformele de socializare, tip Tik Tok, Instagram și așa mai departe. În România patologia are iz fantomatic. Trebuie să ai mare noroc să găsești un medic care să pună diagnosticul corect. Și mai ales la timp. Până să ajung la Spitalul Obregia, la doamna doctor Florentina Rad, am auzit de la „Haideți doamnă că are fițe!”, „Îi trebuie o bătaie!” sau „Are intoleranță alimentară!” până la „Sedează-l și dă-i cu forța să mănânce!”.
Senatorul Nicoleta Pauliuc a reiterat necesitatea adoptării Legii majoratului digital, care impune acordul părinților pentru conturile online ale minorilor sub 16 ani, iar acad. prof. dr. Vlad Ciurea a avertizat că „Noi trebuie să controlăm tehnologia, nu tehnologia să ne controleze pe noi”.
Conferința „Sănătatea mintală în era digitală” a fost organizată de Q Magazine, cu sprijinul Eco Sud, Claroty, Adrem, AOJND și Spitalului Clinic Sanador, având ca parteneri media Kanal D, Trustul BASILICA și Trustul Gândul.