Brânza topită apare frecvent în combinațiile rapide — sandwich-uri, toasturi, sandvișuri calde etc. Pare convenabilă: se topește ușor, are textură uniformă și gust plăcut. Dar dincolo de aspectul apetisant, există riscuri de care merită să fim conștienți — mai ales dacă consumul devine frecvent.
„Brânza topită” nu este un sortiment natural, ci un produs procesat. În general:
Prin urmare, produsul final este diferit — calitativ și chimic — de brânza maturată naturală.
Iată câteva dintre principalele motive pentru care brânza topită poate reprezenta un risc, mai ales la un consum frecvent:
Produsele procesate, inclusiv brânza topită, folosesc multă sare ca conservant și pentru gust. Un singur strat de brânză topită poate conține sute de miligrame de sodiu, adică un procent semnificativ din necesarul zilnic.
Consumul excesiv de sodiu poate conduce la:
Produsele procesate adesea conțin grăsimi adăugate, inclusiv saturate — care la rândul lor pot crește riscul bolilor cardiovasculare. În unele cazuri, se găsesc urme de grăsimi nemono‑inseminate (trans), în funcție de tehnologie și materii prime folosite.
Emulsificatorii (fosfați — de exemplu E 452, E 339 — și citrați), aditivi de stabilizare, coloranți etc. sunt folosiți pentru a obține textura netedă, omogenă, pentru durabilitate și aspect.
Dar:
Produsele procesate tind să fie „mai sărace” din punct de vedere nutrițional: mai puțin conținut de proteine utile, pierdere relativă a componentelor valoroase din lapte, plus adaosuri ne-nutritive.
De asemenea, sunt calorice — astfel, consumul excesiv poate contribui la creșterea în greutate.
Brânza topită este formulată pentru a fi gustoasă, cu echilibru între grăsimi, sare și ingrediente care stimulează apetitul. Acest lucru poate face ca oamenii să consume mai mult decât ar face‑o cu brânză naturală.
Unele surse susțin că aceste alimente procesate pot induce „crize” de gust, deseori asociate cu alimente „junk food”.
Un caz concret: în 2023, Kraft Heinz a rechemnat în SUA peste 83.000 de cazuri de felii de brânză (Kraft Singles) deoarece o folie plastică subțire a rămas pe stratul de brânză după ce ambalajul a fost deschis, ceea ce putea prezenta risc de sufocare sau „gagging”.
Acest caz arată că nu doar compoziția chimică, ci și ambalarea și manipularea produsului pot introduce riscuri.
Citește și: Tu știi ce mănânci la micul dejun? Iată ce conține brânza topită din comerț
Câteva categorii consumatori care trebuie să fie precauți:
FOTO: Shutterstock