Ambrozia, o buruiană invazivă originară din America de Nord, a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică din România. Cunoscută popular drept „iarba parloagelor”, planta se răspândește rapid pe terenuri abandonate, margini de drum, curți neîngrijite și chiar în parcuri, provocând alergii severe și punând presiune pe sistemul medical.
Ambrosia artemisiifolia, cea mai răspândită specie la noi, are o creștere rapidă și poate ajunge la peste un metru înălțime. Problema reală însă o reprezintă polenul – unul dintre cei mai agresivi alergeni cunoscuți.
O singură plantă matură poate elibera miliarde de particule de polen, purtate de vânt pe distanțe de până la 10 kilometri. Astfel, chiar și cei care nu au ambrozie în curte pot fi afectați.
Ministerul Sănătății estimează că aproximativ 500.000 de români sunt alergici la polenul de ambrozie, prevalența fiind comparabilă cu cea a diabetului. Simptomele merg de la strănut repetitiv, nas înfundat și ochi iritați până la crize de astm și reacții alergice severe.
Între august și septembrie, polenul de ambrozie atinge concentrațiile maxime, afectând milioane de români. Copiii, vârstnicii și persoanele cu boli respiratorii sunt cele mai expuse.
Din acest motiv, combaterea plantei a devenit o obligație legală, nu doar civică.
Pentru a stopa răspândirea buruienii, în 2018 a fost adoptată Legea nr. 62 privind combaterea ambroziei. Actul normativ obligă proprietarii și deținătorii de terenuri să distrugă planta înainte de înflorire, adică până la 30 iunie.
Metodele recomandate sunt cosirea repetată, smulgerea sau erbicidarea. Dacă ambrozia reapare, lucrările trebuie reluate pe tot parcursul verii, pentru a împiedica polenizarea.
Autoritățile locale au dreptul să verifice terenurile și să emită avertismente. Dacă în termen de 15 zile proprietarii nu iau măsuri, se aplică sancțiuni:
între 1.000 și 5.000 de lei pentru persoane fizice;
între 10.000 și 20.000 de lei pentru persoane juridice.
În unele cazuri, primăria poate interveni direct pentru a curăța terenul, urmând ca proprietarul să suporte costurile lucrării.
Sursă foto – valeriygoncharukphoto / Envato