În ultimele luni, mai multe publicații internaționale au titrat că poftele alimentare ar putea fi un simptom timpuriu al cancerului, apărând chiar cu trei luni înaintea oricărui alt semn vizibil al bolii. Dacă această ipoteză s-ar confirma, ar reprezenta un progres semnificativ în depistarea precoce și tratarea cancerului. Totuși, experții avertizează că această idee este, deocamdată, mult mai puțin clară decât sugerează titlurile senzaționale.
Profesorul Justin Stebbing, specialist în Științe Biomedicale la Universitatea Anglia Ruskin, subliniază că știința apetitului, gustului și cancerului este „mult mai complexă decât par titlurile”. Deși există observații clinice care confirmă că cancerul poate influența modul în care percepem gusturile și pofta de mâncare, acestea nu pot fi folosite drept un semnal de alarmă fiabil pentru diagnostic precoce.
Citește și: Poftele alimentare, un indicator al carențelor. Îți e poftă de ciocolată? Vezi ce deficit ai!
Stebbing amintește că anumite cazuri clinice vechi au documentat modificări dramatice ale gustului sau apetitului: pacienți pentru care ceaiul a devenit brusc dezgustător sau care au respins alimentele preferate. Aceste relatări, deși convingătoare, nu au fost menite să demonstreze o legătură cauzală între un anumit tip de poftă și cancer.
„Aceste cazuri arată că boala poate modifica percepțiile alimentare, dar nu că o singură schimbare a gustului poate înlocui metodele clasice de diagnostic”, explică profesorul potrivit The Conversation.
Cercetările recente confirmă că biologia (inflamația și metabolismul), fiziologia (alterările gustului și mirosului) și psihologia (stresul și starea emoțională) influențează modul în care persoanele diagnosticate cu cancer mănâncă. Cu toate acestea, nu există un tipar specific de poftă alimentară care să semnaleze cancerul la persoane sănătoase.
„Modificările apetitului pot fi parte a poveștii cancerului, dar nu sunt o scurtătură diagnostică”, subliniază Profesorul Stebbing.
În loc să ne bazăm pe presupuneri despre o singură poftă alimentară, experții recomandă monitorizarea semnalelor clinice consacrate: scădere inexplicabilă în greutate, sângerări neobișnuite, modificări ale tranzitului intestinal, dificultăți la înghițire, apariția de noduli sau modificări suspecte și, mai ales, efectuarea regulată a testelor de screening adecvate vârstei.
Un alt avertisment important: eliminarea drastică a alimentelor pe baza unor suspiciuni nefondate poate provoca pierdere periculoasă în greutate, malnutriție și toleranță scăzută la tratamente, afectând recuperarea.
„Tumorile nu depășesc o nutriție echilibrată. Cel mai mult ajută menținerea forței printr-o dietă variată, activitate fizică adecvată, screening bazat pe dovezi și teste țintite când există simptome specifice”, spune Stebbing.
Foto: shutterstock