Medicamente pentru alergii, depresie și răceli pe care să nu le combini niciodată. Efectele adverse pot fi grave

Experții în sănătate au emis un avertisment pentru milioane de persoane care iau medicamente obișnuite, căci multe dintre ele disponibile fără prescripție medicală, pentru diverse afecțiuni, de la răceli și alergii la boli de inimă și diabet. Specialiștii în îngrijirea vârstnicilor au tras un semnal de alarmă privind combinațiile de medicamente care ar putea expune pacienții unor efecte secundare grave.

Un studiu realizat de Nuffield Trust a constatat că doar 41% dintre respondenți au declarat că au fost „în mod cert” informați despre efectele secundare ale medicamentelor pe care le iau, în timp ce 30% au spus că nu au fost informați deloc, deși aproape două milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani iau cel puțin șapte medicamente prescrise zilnic.

Recomandări

Press Release: The concept of the DraculaLand project is being launched in Romania – a private…

Veste bună pentru românii înscriși în Programul FIV. Voucherele vor ajunge în conturi până la finalul…

Furosemid și Indapamidă (medicamente pentru afecțiuni cardiace)

Medicamentele prescrise pentru boli de inimă, cum ar fi insuficiența cardiacă sau hipertensiunea arterială, precum furosemidul sau indapamida, pot provoca scăderi bruște ale tensiunii arteriale, ceea ce înseamnă că pacienții trebuie să mențină o hidratare constantă. Pentru persoanele în vârstă, riscul poate crește rapid. Dacă, de exemplu, cineva care ia aceste comprimate transpiră mai mult decât de obicei, tensiunea arterială poate scădea brusc, crescând riscul de amețeli și căderi.

Metformin (Diabet de tip 2) + Furosemid (inimă)

Metforminul, un tratament frecvent pentru diabetul de tip 2, poate provoca o afecțiune gravă numită acidoză lactică dacă pacientul se deshidratează. Simptomele includ oboseală extremă, dureri musculare, greață și crampe. Când metforminul este administrat împreună cu medicamente pentru inimă, precum furosemidul, riscurile cresc, în special pentru pacienții vârstnici, deoarece deshidratarea le poate crește rapid vulnerabilitatea la căderi.

Antihistaminice (rinite alergice) + Benzodiazepine (anxietate/somn)

Multe medicamente împotriva alergiilor conțin antihistaminice, eficiente în reducerea simptomelor, dar care pot provoca somnolență. Dacă persoanele în vârstă sunt deja instabile pe picioare, combinarea acestora cu alte medicamente sedative poate crește riscul de căderi. Benzodiazepinele, precum temazepamul, diazepamul și nitrazepamul, prescrise frecvent pentru anxietate sau probleme de somn, pot amplifica somnolența și confuzia. Utilizarea acestor medicamente împreună trebuie abordată cu prudență.

ISRS (antidepresive) + Decongestionante (răceală/gripă)

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), precum fluoxetina, sertralina sau citalopramul, sunt utilizați pe scară largă pentru tratarea depresiei și anxietății. Totuși, uneori pot provoca somnolență, reacții mai lente și confuzie. Combinate cu decongestionantele din produsele pentru răceală și gripă, precum pseudoefedrina sau fenilefrina, acestea pot influența tensiunea arterială, somnul și starea de spirit. Fără monitorizare adecvată, această interacțiune poate duce la comportamente neobișnuite, deranjante atât pentru pacient, cât și pentru cei din jur.

Combinații multiple (ISRS, sedative, antihistaminice)

Atunci când confuzia și reacțiile lente se instalează, riscurile pentru siguranța persoanei cresc considerabil. Aceasta poate evalua greșit mediul, poate lua decizii riscante sau, în cazuri mai severe, poate să nu recunoască ori să nu trateze corect leziunile. Pericolul este deosebit de mare pentru persoanele care suferă de demență sau Alzheimer, deoarece efectele secundare ale medicamentelor le pot amplifica vulnerabilitatea.

Ce să faci dacă apar efecte secundare

Confuzia cauzată de medicamente poate provoca schimbări bruște de comportament, precum iritabilitate, agresivitate, modificări de personalitate, vorbire incoerentă sau dificultăți de concentrare. Monitorizați cu atenție persoanele care prezintă aceste simptome, deoarece ar putea fi mai predispuse la accidente.

Pașii practici în locuință pot reduce considerabil aceste riscuri. Este esențial să verificăm pericolele, precum covoarele desprinse, iluminarea insuficientă a scărilor sau podelele alunecoase. Măsuri simple, cum ar fi fixarea marginilor covoarelor cu bandă adezivă, instalarea covorașelor antiderapante în băi și bucătării și îmbunătățirea vizibilității, pot avea un impact semnificativ asupra siguranței.

Deși perspectiva căderilor poate fi îngrijorătoare, ideea esențială este că acțiunile preventive simple pot face o mare diferență. Prin abordarea din timp a acestor riscuri, vârstnicii pot rămâne în siguranță și independenți în propriile locuințe pentru mai mult timp.

Foto: shutterstock