Oțetul de mere este adesea văzut ca un produs miraculos pentru curățenie, fiind natural, accesibil și eficient împotriva bacteriilor și mirosurilor neplăcute. Totuși, din cauza acidității ridicate, el nu este potrivit pentru toate suprafețele și materialele din casă. Folosirea lui în mod greșit poate duce la deteriorări ireparabile și la costuri suplimentare pentru reparații sau înlocuiri. Iată câteva obiecte și suprafețe asupra cărora oțetul de mere nu ar trebui folosit niciodată.
Lemnul este un material natural, sensibil la umiditate și substanțe acide. Oțetul poate ataca stratul protector de lac sau ceară, lăsând suprafața ternă și predispusă la pete. Dacă pătrunde în profunzime, poate provoca deformări și crăpături. În locul oțetului, este recomandată folosirea unor soluții blânde, special concepute pentru mobilier din lemn, care curăță fără să afecteze finisajul.
Deși oțelul inoxidabil pare rezistent, stratul său protector este vulnerabil la acizi. Curățarea repetată cu oțet poate provoca pete, zgârieturi fine și chiar apariția ruginii. Frigiderele, cuptoarele sau mașinile de spălat vase din inox își pot pierde aspectul elegant, iar petele sunt greu de remediat. Pentru aceste suprafețe se recomandă soluții neutre sau o cârpă moale cu apă și detergent delicat.
Marmura, granitul sau travertinul sunt poroase și sensibile la substanțe acide. Oțetul dizolvă mineralele de la suprafață, provocând matifierea și corodarea lor. În plus, petele cauzate de acid nu se pot îndepărta ușor și pot necesita reșlefuire profesională. Blaturile din piatră se întrețin cel mai bine cu soluții neutre și apă caldă.
Oțetul este uneori recomandat pentru a elimina depunerile de calcar, însă la fiarele de călcat și aparatele cu aburi poate face mai mult rău decât bine. Aciditatea sa atacă garniturile și piesele metalice interne, ceea ce poate duce la scurgeri și defectarea mecanismului. Cel mai sigur este să folosești produse de detartrare recomandate de producător.
Rosturile par dure, dar sunt de fapt foarte sensibile. Dacă nu sunt bine sigilate, oțetul pătrunde și le slăbește structura. În timp, acestea se sfărâmă și lasă spațiu pentru umezeală și mucegai. Soluțiile dedicate pentru rosturi sau o pastă de bicarbonat de sodiu și apă sunt variante mai sigure și mai eficiente.
Multe persoane folosesc oțetul pentru a elimina mirosurile sau depunerile, dar în realitate acesta deteriorează garniturile de cauciuc și furtunurile. Rezultatul poate fi apariția scurgerilor, lipsa etanșeității și chiar defectarea aparatului. Pentru întreținere este indicată utilizarea tabletelor anticalcar sau a ciclurilor de autocurățare.
Monitoarele, televizoarele și telefoanele moderne au straturi speciale de protecție împotriva reflexiei și zgârieturilor. Oțetul dizolvă acest strat, afectând claritatea și culorile ecranului. În plus, umezeala poate pătrunde în interior și poate provoca defecțiuni. Cel mai sigur este să folosești șervețele din microfibră umezite cu soluții speciale pentru ecrane.
Pare ciudat, dar oțetul nu ajută deloc la curățarea petelor de ou. Aciditatea lui coagulează proteinele din ou, făcând murdăria mai lipicioasă și mai greu de îndepărtat. O cârpă umedă cu apă caldă și detergent este mult mai eficientă pentru a elimina aceste pete.
Oțetul de mere rămâne un produs valoros pentru curățenie, dar utilizarea lui trebuie făcută cu discernământ. Pe anumite suprafețe — precum lemnul, inoxul, piatra naturală, aparatele delicate sau ecranele electronice — efectele sale pot fi dezastruoase. Alegerea produselor de curățenie potrivite nu doar că menține aspectul estetic al obiectelor din casă, dar prelungește și durata lor de viață. Așadar, folosește oțetul acolo unde este sigur și evită-l în zonele unde poate provoca daune.