Cât te costă o zi de spitalizare la stat dacă nu ești asigurat la CNAS. Metoda de calcul pentru fiecare pacient

În România, persoanele neasigurate la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) beneficiază doar de un pachet minimal de servicii medicale. Acesta acoperă strict urgențele medicale, consultațiile de urgență, monitorizarea sarcinii și nașterii, tratamentul bolilor contagioase cu risc epidemiologic și intervențiile stomatologice în cazuri critice. Orice altă formă de spitalizare, tratament sau intervenție medicală în afara urgențelor este suportată financiar integral de către pacient.

Costurile reale ale unei zile de spitalizare

Pentru persoanele neasigurate, o zi de spitalizare într-un spital public poate costa cel puțin 240 de lei. Acesta este tariful minim practicat, de exemplu, pentru pacienții cronici din București. Însă, în funcție de secția în care este internat pacientul și de complexitatea cazului, aceste costuri pot crește semnificativ.

În secțiile de boli infecțioase sau terapie intensivă, o singură zi de spitalizare poate depăși 1.000 de lei. Pentru cazurile medicale extrem de complexe, cum ar fi intervențiile cardiovasculare sau chirurgia oncologică, costurile pot ajunge până la 4.000 de lei pe zi sau chiar mai mult.

Recomandări

Ornamentele de brad care aduc noroc. Unul pentru bani, altul pentru iubire

Guvernul propune majorarea bugetului pentru masa caldă a elevilor! Programul național ”Masă sănătoasă” va continua și…

Cum se calculează tariful pe caz

Costurile nu sunt stabilite arbitrar, ci se calculează prin sistemul DRG (Diagnosis Related Group). Formula generală este:

Tarif = TCP (tarif pe caz ponderat) × ICM (indice de complexitate medie).

De exemplu, un spital care are un tarif TCP de 1.854 lei și un indice de complexitate ICM de 1,64 va factura aproximativ 3.040 lei pentru un caz mediu. În funcție de diagnosticul pacientului, acest tarif poate varia semnificativ.

Perioada acoperită de stat în caz de urgență

Dacă o persoană neasigurată se prezintă la spital în regim de urgență, primele intervenții și consultații sunt gratuite. Însă, imediat ce starea nu mai este considerată critică, internarea continuă devine taxabilă. Cu alte cuvinte, urgențele sunt tratate fără plată, dar spitalizarea prelungită și tratamentele ulterioare trebuie plătite.

Ce se întâmplă dacă pacientul nu poate plăti

Pacienții care nu sunt asigurați și nu achită contravaloarea serviciilor medicale riscă să fie acționați în instanță de unitatea sanitară. Spitalele pot iniția proceduri de recuperare a creanțelor, inclusiv executarea silită. În plus, neachitarea acestor costuri poate duce la acumularea unor datorii considerabile în timp.

Soluția: plata voluntară a contribuției de sănătate

Pentru a evita astfel de situații, persoanele care nu realizează venituri sau care lucrează fără contract pot alege să se asigure voluntar. Contribuția lunară la CASS este de 10% din salariul minim brut pe economie. De exemplu, pentru o perioadă de șase luni, suma totală necesară pentru asigurare este de aproximativ 1.215 lei. Această opțiune oferă acces complet la toate serviciile medicale decontate de stat, fără riscuri financiare suplimentare.

Spitalizarea pentru persoanele neasigurate poate deveni un lux extrem de costisitor. Deși tratamentele de urgență sunt gratuite, orice continuare a internării generează costuri care variază de la câteva sute la mii de lei pe zi. În lipsa unei asigurări de sănătate, riscurile financiare sunt uriașe, iar singura alternativă viabilă rămâne plata voluntară a contribuției lunare către sistemul public de sănătate.

Sursă foto: Shutterstock