România a înregistrat în 2023 cel mai scăzut număr de nașteri din ultimul secol, cu mai puțin de 150.000 de copii născuți vii, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Este un record negativ care confirmă o tendință alarmantă observată în întreaga Europă: familiile devin tot mai mici, iar copiii – tot mai puțini.
În Uniunea Europeană, doar 23,6% dintre gospodării mai includ copii, în scădere față de 24,3% în 2022. Datele Eurostat arată că familiile cu un singur copil sunt majoritare, cele cu doi sunt în scădere, iar cele cu trei sau mai mulți copii devin o raritate.
Sociologii explică fenomenul prin schimbările culturale și economice. Tinerii își doresc mai întâi stabilitate financiară, carieră, libertate de mișcare și dezvoltare personală, înainte de a se gândi la formarea unei familii.
„Femeile sunt concentrate pe carieră și independență financiară. În plus, spațiul locativ urban este limitat și costisitor, ceea ce afectează intimitatea și decizia de a avea copii”, explică sociologul Adrian Dan.
Un alt obstacol este coabitarea intergenerațională – mulți tineri locuiesc în continuare cu părinții din motive financiare, iar acest context reduce șansele unei vieți de familie autonome.
Tinerii români spun deschis că nu se simt pregătiți să devină părinți într-un climat economic nesigur:
„E foarte important să ai o stabilitate financiară înainte să aduci un copil pe lume.”
„Cariera ar trebui să vină înainte, altfel nu poți oferi nimic copilului.”
Îngrijorările nu sunt doar sociale, ci și economice. Economiștii avertizează că, odată cu scăderea natalității, sistemele de pensii și sănătate vor fi tot mai greu de susținut, pe măsură ce populația activă se restrânge, iar numărul pensionarilor crește.
La nivel european, cele mai mari procente ale familiilor cu copii se regăsesc în Slovacia (35,6%), Irlanda (31%) și Cipru (28,6%), în timp ce la coada clasamentului se află Finlanda (18%), Lituania (19,6%) și Germania (20,1%).
FOTO: Shutterstock