(P) Endometrul: ce este, funcții, afecțiuni și recomandări de sănătate

Ce este endometrul? Aparatul reproducător feminin este un sistem complex ce include mai multe organe, interne și externe, care lucrează împreună pentru a permite reproducerea, producția de hormoni sexuali și dezvoltarea embrionului în timpul sarcinii.

Uterul este un organ intern muscular parte a acestui sistem, situat în pelvis, între vezica urinară și rect, și este, în esență, locul în care se produce menstruația sau se implantează și se dezvoltă embrionul. Peretele uterului este alcătuit dintr-o membrană externă (perimetru), un strat muscular (miometru) și o mucoasă internă (endometru).

Endometrul este, așadar, stratul intern al uterului sau, altfel spus, mucoasa care căptușește interiorul uterului. Este o mucoasă bogată în glande și vase sangvine, care se regenerează periodic sub influența hormonilor sexuali și joacă un rol crucial în procesul de menstruație și implantare a embrionului în cazul sarcinii.

Recomandări

Medicamentul vechi de peste 100 de ani care ar putea schimba viața persoanelor cu diabet zaharat…

Simptome timpurii de cancer pe care mulți le trec cu vederea

Din ce este format endometrul

Anatomia și structura endometrului sunt adaptate pentru funcțiile sale multiple. Acesta este format din două straturi principale: un strat superficial, numit și stratul funcțional, și un strat profund, numit și stratul bazal.

Stratul funcțional trece printr-un ciclu de creștere, îngroșare și desprindere, fiind direct influențat de hormonii estrogen și progesteron. În timpul fiecărui ciclu menstrual, hormonii determină dezvoltarea și pregătirea endometrului pentru un eventual implant al unui ovul fertilizat. Dacă fertilizarea nu are loc, stratul funcțional se desprinde și este eliminat prin procesul numit menstruație.

Stratul bazal este un strat mai subțire, situat sub stratul funcțional spre miometru, ce rămâne relativ constant în timpul ciclului menstrual. Acesta conține celule stem și glande care regenerează stratul funcțional după eliminarea acestuia prin menstruație.

Ce funcții are endometrul

Endometrul, căptușeala internă a uterului, este mai mult decât un strat de țesut. Este un organ dinamic, complex și esențial, a cărui funcționare corectă stă la baza fertilității feminine și a sănătății reproductive generale. Rolurile sale variate, de la susținerea implantării embrionului, la reglarea ciclului menstrual, producția de hormoni și protecția împotriva infecțiilor, demonstrează complexitatea și importanța sa fundamentală în fiziologia feminină.

1. Susține implantarea embrionului

Funcția principală și cea mai importantă a endometrului este de a asigura un mediu receptiv și nutritiv pentru implantarea embrionului.

În fiecare ciclu menstrual, sub influența hormonilor ovarieni (estrogen și progesteron) endometrul suferă transformări semnificative. În faza proliferativă (foliculară), estrogenul stimulează creșterea și îngroșarea stratului funcțional al endometrului. Ulterior, în faza secretorie (luteală), progesteronul induce modificări esențiale: glandele endometriale devin mai mari și secretă glicogen, lipide și proteine, iar vasele de sânge se spiralează și se dezvoltă. Această „pregătire” metabolică și structurală culminează cu fereastra de implantare, o perioadă scurtă de maximă receptivitate a endometrului, în care embrionul, ajuns la stadiu de blastocist, se poate atașa și invada stratul funcțional.

Fără un endometru pregătit corespunzător, implantarea este imposibilă, indiferent de calitatea embrionului.

Odată implantat, endometrul se transformă în deciduă, o structură vitală care va hrăni și proteja embrionul în primele etape ale sarcinii, facilitând formarea placentei.

1. Reglează ciclul menstrual

Endometrul joacă un rol central în reglarea ciclului menstrual, fiind atât receptor, cât și transmițător al semnalelor hormonale.

Ciclul menstrual este, în esență, un ciclu endometrial. Fluctuațiile nivelurilor de estrogen și progesteron dictează fazele ciclului endometrial: proliferarea (îngroșarea), secreția (pregătirea pentru implantare) și, în absența sarcinii, desprinderea (menstruația). Menstruația este, de fapt, eliminarea stratului funcțional al endometrului care nu a fost necesar pentru implantare.

Prin acest proces ciclic de creștere, diferențiere și eliminare, endometrul contribuie la stabilitatea și regularitatea ciclului reproductiv feminin.

Orice disfuncție endometrială, fie structurală (cum ar fi polipii sau fibroamele) sau funcțională (cum ar fi lipsa răspunsului la hormoni), poate perturba regularitatea și abundența menstruației.

1. Produce hormoni și reglează imunitatea

Pe lângă rolul său de țintă hormonală, endometrul este și un organ endocrin activ, capabil să producă o serie de substanțe cu rol hormonal și de semnalizare.

Endometrul sintetizează și eliberează prostaglandine, substanțe asemănătoare hormonilor, care joacă un rol crucial în procesele menstruale (contracțiile uterine), în implantare și în menținerea sarcinii. De asemenea, produce citokine și factori de creștere, adică molecule de semnalizare care facilitează comunicarea dintre embrion și mamă și sunt esențiale pentru dezvoltarea placentei și pentru susținerea sarcinii.

În plus, endometrul contribuie și la reglarea imunității la nivel local. În mod paradoxal, endometrul trebuie să fie suficient de tolerant imunologic pentru a permite implantarea și dezvoltarea unui embrion semi-alogen (care conține material genetic și de la tată), fără a-l respinge ca pe un corp străin. În același timp, trebuie să mențină o apărare eficientă împotriva agenților patogeni. Această balanță delicată este realizată prin prezența în endometru a unor celule imunitare specializate (cum ar fi celulele NK uterine) și prin producerea de molecule imunomodulatoare, care asigură o stare de „toleranță controlată”.

1. Protejează împotriva infecțiilor

Endometrul, împreună cu stratul de mucus și celulele imunitare prezente, acționează ca o barieră protectoare împotriva infecțiilor ascendente din tractul genital inferior.

Celulele epiteliale endometriale, secrețiile glandulare și celulele imunitare locale ale endometrului formează un sistem de apărare care identifică și combate agenții patogeni, prevenind răspândirea infecțiilor la nivelul uterului și al trompelor uterine.

Sănătatea microflorei vaginale și cervicale influențează direct capacitatea endometrului de a se apăra împotriva infecțiilor.

Rolul endometrului în sarcină

Primul moment important al sarcinii este implantarea. După ce blastocistul ajunge în cavitatea uterină, acesta încearcă să se atașeze de endometru. Rolul endometrului este de a permite această atașare și, ulterior, de a facilita invazia controlată a trofoblastului (stratul exterior al blastocistului) în stroma endometrială. Acest proces este esențial pentru stabilirea unei conexiuni vasculare între mamă și embrion.

Odată ce implantarea inițială are loc, celulele endometriale suferă un proces de decidualizare. Aceasta este o transformare profundă, sub influența progesteronului și a semnalelor de la embrion, în care celulele stromale endometriale se diferențiază în celule deciduale mari, bogate în lipide și glicogen. Decidualizarea este vitală din mai multe motive:

• Nutriție – celulele deciduale secretă numeroase substanțe nutritive și factori de creștere care susțin dezvoltarea timpurie a embrionului înainte ca placenta să fie pe deplin funcțională
• Protecție – decidua acționează ca o barieră imunologică, protejând embrionul de atacurile sistemului imunitar matern, recunoscând în același timp și eliminând embrionii anormali
• Reglare – contribuie la reglarea invaziei trofoblastice, asigurându-se că aceasta este suficientă pentru a stabili o placentă robustă, dar nu excesivă, ceea ce ar putea duce la complicații precum placenta accreta
• Formarea placentei – decidua este o componentă esențială a placentei, contribuind la formarea patului placentar și la dezvoltarea vilozităților coriale, structurile care maximizează suprafața de schimb de nutrienți și gaze între mamă și făt

Pe parcursul întregii sarcini, endometrul, acum transformat în deciduă, continuă să joace un rol de susținere. El ajută la menținerea integrității sacului gestațional, oferă un mediu imunologic privilegiat și contribuie la secreția de hormoni necesari pentru menținerea sarcinii, cum ar fi relaxina. O deciduă sănătoasă și robustă este esențială pentru a preveni complicații precum avortul spontan, nașterea prematură sau restricția de creștere intrauterină.

Ce afecțiuni ale endometrului pot apărea

Dinamismul endometrului, dictat de ciclul hormonal, îl face vulnerabil la o serie de afecțiuni, de la cele benigne și relativ comune, până la cele maligne și potențial periculoase. Aceste patologii pot perturba ciclul menstrual, pot cauza dureri, afectează fertilitatea și, în unele cazuri, pot pune viața în pericol. Așadar, înțelegerea celor mai frecvente afecțiuni ale endometrului este importantă pentru diagnosticarea precoce și pentru gestionarea eficientă în caz de îmbolnăvire.

1. Endometrioza

Endometrioza este o afecțiune cronică, adesea dureroasă, în care țesut asemănător endometrului crește în afara uterului, cel mai adesea pe ovare, trompe uterine, suprafața exterioară a uterului, intestine sau vezica urinară, dar poate apărea aproape oriunde în corp.

La fel ca endometrul din uter, acest țesut ectopic răspunde la fluctuațiile hormonale ale ciclului menstrual, se îngroașă și sângerează. Deoarece sângele nu are pe unde să iasă din corp, el se acumulează, ducând la inflamație, formarea de chisturi (endometrioame), țesut cicatricial și aderențe.

Simptomele includ durere pelviană cronică, dismenoree (menstruații extrem de dureroase), dispareunie (durere în timpul actului sexual), durere la urinare sau defecare, sângerări menstruale abundente și, în multe cazuri, infertilitate.

Cauza exactă a endometriozei este încă necunoscută, iar tratamentul variază de la gestionarea durerii la terapii hormonale și intervenții chirurgicale, în funcție de caz.

1. Polipi endometriali

Polipii endometriali sunt niște excrescențe benigne (necanceroase) de țesut endometrial care se proiectează în cavitatea uterină. Aceștia se formează prin creșterea excesivă a celulelor endometriale și pot varia în dimensiune, de la câțiva milimetri la câțiva centimetri.

Cauza lor este adesea legată de fluctuațiile hormonale, în special de nivelurile ridicate de estrogen.

Simptomele comune includ sângerări uterine anormale (între menstruații, sângerări abundente sau neregulate, sângerări după menopauză), sângerări după actul sexual și dificultăți în a rămâne însărcinată.

Deși majoritatea polipilor sunt benigni, un mic procent poate conține celule atipice sau poate evolua spre cancer, mai ales la femeile aflate la menopauză.

Diagnosticul se face prin ecografie transvaginală, histeroscopie sau biopsie, iar tratamentul implică adesea îndepărtarea lor chirurgicală.

1. Hiperplazia endometrială

Hiperplazia endometrială este o afecțiune caracterizată prin îngroșarea excesivă a endometrului, rezultată din proliferarea anormală a celulelor glandulare endometriale.

Aceasta apare de obicei din cauza unei stimulări prelungite cu estrogen, fără o opoziție suficientă din partea progesteronului.

Factori de risc includ obezitatea (care crește nivelul de estrogen), sindromul ovarelor polichistice, terapii hormonale fără progesteron sau menopauza tardivă.

Principalele simptome sunt sângerările uterine anormale și abundente.

Hiperplazia endometrială poate fi clasificată în tipuri fără atipie (risc scăzut de progresie spre cancer) și tipuri cu atipie (risc crescut de progresie spre cancer endometrial).

Tratamentul depinde de tipul hiperplaziei, vârsta pacientei și dorința de fertilitate, și poate include terapie cu progesteron, sau, în cazuri severe, histerectomie.

1. Sindromul Asherman

Sindromul Asherman, cunoscut și sub denumirea de sinechii uterine, este o afecțiune rară caracterizată prin formarea de țesut cicatricial (aderențe sau sinechii) în interiorul uterului.

Aceste aderențe pot varia de la benzi subțiri la fuzionări extinse ale pereților uterini, reducând sau astupând cavitatea uterină.

Cel mai adesea, sindromul Asherman este o complicație a unor proceduri uterine, cum ar fi dilatația și chiuretajul efectuate după un avort spontan, avortul indus sau naștere, dar poate fi cauzat și de infecții intrauterine severe sau de chirurgie uterină.

Simptomele includ amenoree (lipsa menstruației) sau hipomenoree (menstruații foarte scurte și slabe), durere pelviană ciclică (datorită sângelui menstrual blocat) și, cel mai adesea, infertilitate sau avorturi spontane recurente.

Diagnosticul se stabilește prin histeroscopie, care este și metoda principală de tratament pentru îndepărtarea aderențelor.

1. Cancerul endometrial

Cancerul endometrial este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic la femeile din țările dezvoltate.

Acesta se dezvoltă în endometru, majoritatea cazurilor sunt adenocarcinoame și se dezvoltă lent, fiind adesea precedate de hiperplazie endometrială atipică.

Factorii de risc includ expunerea prelungită la estrogen fără progesteron (similar cu hiperplazia), obezitatea, diabetul și antecedentele de cancer de sân sau ovarian.

Cel mai comun simptom este sângerarea vaginală anormală, în special sângerarea post-menopauză. Alte simptome pot include durerea pelviană sau modificări ale secrețiilor vaginale.

Diagnosticul implică biopsia endometrială, iar tratamentul standard este histerectomia (îndepărtarea uterului), adesea însoțită de chimioterapie, radioterapie sau terapie hormonală, în funcție de stadiul și de tipul cancerului.

Recomandări pentru un endometru sănătos

Un endometru sănătos este esențial pentru implantarea embrionului și menținerea unei sarcini, însă dincolo de fertilitate, un endometru funcțional contribuie la un ciclu menstrual regulat și la bunăstarea generală.

Înțelegerea factorilor care influențează sănătatea endometrială și adoptarea unor măsuri preventive poate face o diferență semnificativă.

Un stil de viață echilibrat reprezintă fundamentul unui endometru sănătos. Alimentația joacă un rol cheie. O dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe oferă nutrienții necesari pentru dezvoltarea și regenerarea endometrială. Consumul de acizi grași omega-3, prezenți în peștele gras, semințe de in și nuci, poate reduce inflamația și îmbunătăți fluxul sanguin către uter. De asemenea, este recomandat să se limiteze alimentele procesate, zahărul rafinat și grăsimile saturate, care pot contribui la inflamație și la dezechilibre hormonale.

Activitatea fizică regulată este, și ea, importantă. Exercițiile moderate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, pot îmbunătăți circulația sanguină în zona pelviană, asigurând un aport adecvat cu oxigen și nutrienți pentru endometru. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este importantă, deoarece excesul de greutate poate perturba echilibrul hormonal, afectând negativ endometrul.

Echilibrul hormonal este fundamental pentru sănătatea endometrială. Estrogenul este responsabil pentru îngroșarea endometrului, în timp ce progesteronul îl pregătește pentru implantare. Orice dezechilibru hormonal, cauzat de condiții precum sindromul ovarelor polichistice sau tulburări tiroidiene, poate afecta negativ endometrul. Colaborarea cu un medic pentru gestionarea acestor condiții este esențială.

Reducerea stresului este un alt aspect adesea subestimat. Stresul cronic poate duce la perturbări hormonale, inclusiv la creșterea cortizolului, care poate interfera cu funcția ovariană și implicit cu sănătatea endometrială. Tehnicile de relaxare, meditația, yoga sau pur și simplu petrecerea timpului în natură pot contribui la un echilibru hormonal mai bun și, implicit, la un endometru mai sănătos.

O igienă intimă corectă este importantă pentru prevenirea infecțiilor care pot afecta endometrul. Evitarea dușurilor vaginale și a produselor parfumate agresive poate menține echilibrul florei vaginale și preveni iritațiile.

Nu în ultimul rând, vizitele regulate la medicul ginecolog sunt cruciale pentru depistarea precoce a oricăror probleme. Ecografiile transvaginale pot evalua grosimea și aspectul endometrului, iar analizele hormonale pot identifica eventualele dezechilibre. În cazul unor afecțiuni precum endometrioza sau fibroamele uterine, care pot afecta endometrul, un diagnostic și un tratament precoce pot preveni complicațiile.

Un endometru sănătos este un indicator al sănătății reproductive și generale a femeii. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos, menținerea echilibrului hormonal, reducerea stresului și efectuarea controalelor medicale regulate, femeile pot contribui semnificativ la menținerea unui endometru funcțional și rezistent. Îngrijirea proactivă a corpului și a sănătății reproductive este o investiție în bunăstarea pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock